LaMedic.ro      


Fondat 2006     |                     Site dedicat informarii medicale.                   |     


   Acasă  |  Semne/Simptome Boli  |  Unitati medicale  |  Medicamente  |  Articole  |  Legislație  |  Links  |  Analize medicale  |  Forum  Mall Anunturi  Contact

Parkinson

Viața cu Parkinson - simptome non-motorii

 

Maladia Parkinson este o afecțiune neurologică progresivă. Este ca­racterizată cu preponderență de probleme legate de mișcările corpu­lui, cunoscute ca „simptome motorii” - cel mai ușor de identificat fiind probabil tremorul. Pot de asemenea să apară și alte dificultăți care nu sunt legate de mișcare, cum ar fi durerile, tulburări ale somnului și depresiile - acestea sunt cunoscute ca „simptome non-motorii”.

Cauze

Mișcările noastre sunt controlate de celulele nervoase din creier. Pentru a determina o mișcare, celulele trimit mesaje una către alta - și către restul corpului - utilizând neurotransmițători. În maladia Parkin­son aceste mesaje sunt întrerupte și nu sunt transmise constant către mușchi, determinând dificultăți de controlare a mișcărilor.

Mesajele nu se transmit corespunzător din cauza unei lipse de dopa­mină - unul dintre neurotransmițătorii implicați în controlul mișcării. La persoanele care suferă de maladia Parkinson, între 70% și 80% dintre celulele care produc dopamină au degenerat și au fost pierdute. În general aceasta are loc într-o mică secțiune din creier numită sub­stanță neagră. Dacă nu există suficientă dopamină, celulele nervoase nu funcționează corespunzător și nu pot transmite mesaje creierului, determinând simptomele maladiei Parkinson.

Cu toate că dopamina este principalul neurotransmițător afectat, se produc anomalii și la nivelul altor neurotransmițători. Aceasta este una din explicațiile pentru care simpla înlocuire a dopaminei nu aduce be­neficiile așteptate. Anomaliile altor neurotransmițători pot de aseme­nea oferi o explicație pentru faptul că există atât de multe simptome non-motorii în maladia Parkinson.

Motivul pentru care celulele producătoare de dopamină se epuizează nu este clar. În general se consideră că sunt mai mulți factori respon­sabili, iar ariile de cercetare curentă includ vârsta, factorii genetici și de mediu, și virusurile. Este de asemenea neclar de ce maladia Parkinson se dezvoltă la unii oameni dar la alții nu.

Incidență

Se estimează că, la nivel mondial, 6,3 milioane de persoane suferă de maladia Parkinson, afectând toate rasele și culturile. În general vârsta de debut este de peste 60 de ani, dar se estimează că o persoană din zece este diagnosticată înainte de 50 de ani, numărul de bărbați afectați depășind ușor numărul de femei. Oricine poate să sufere de maladia Parkinson, dar este mai obișnuită în rândul persoanelor mai vârstnice. Nu este o boală contagioasă.

Conform statisticilor disponibile, 1,2 milioane de persoane din Euro­pa suferă de maladia Parkinson: aproximativ 260.000 în Germania; 200.000 în Italia; 150.000 în Spania; 120.000 în Anglia și 117.000 în Franța.

În România sunt peste 70.000 de bolnavi de Parkinson.

Debut timpuriu

Este considerat debut timpuriu atunci când maladia Parkinson apare la persoane cu vârstă sub 40 sau 50 de ani, iar unele simptome pot fi di­ferite de cele ale persoanelor mai în vârstă. Cercetările au demonstrat și posibilitatea existenței unor tipare de moștenire în cadrul familiei, în special dacă diagnosticul a fost pus înaintea vârstei de 40 de ani.

Neuropatologia maladiei Parkinson pare să fie în general aceeași pen­tru toate vârstele. Cu toate acestea, persoanele mai tinere se confrun­tă cu probleme deosebite deoarece sunt afectați de această afecțiune de la o vârstă mai fragedă și pentru o perioadă mai lungă de timp, întâmpinând dificultăți legate de planul financiar, de ajustările carierei și de îndeplinirea responsabilităților familiale și parentale.

În general, persoanele mai tinere prezintă o evoluție pe termen lung, mai lină, a afecțiunii. Posibil, în parte, datorită faptului că persoanele mai tinere prezintă mai puține probleme de sănătate asociate în com­parație cu persoanele mai în vârstă, iar rata de avansare a afecțiunii este în mod semnificativ mai lentă. De asemenea, problemele asoci­ate, cum ar fi pierderea memoriei, confuzia și dificultățile de echilibru, au o frecvență mai mică în cazul persoanelor mai tinere.

Pe de altă parte, persoanele mai tinere au deseori mai multe probleme legate de mișcările involuntare, din cauza celei mai frecvente medicații prescrise, levodopa. Din acest motiv, pacienții care prezintă un de­but timpuriu al maladiei sunt supuși inițial unor tratamente alternative pentru levodopa.

  

Simptomele

Simptomele maladiei Parkinson sunt diferite pentru fiecare persoană. Ele pot varia la fiecare persoană de la zi la zi, de la oră la oră și chiar de la minut la minut. Principalele simptome motorii fizice sunt:

1. TREMORUL

Poate afecta mâinile și picioarele. Tremorul este cel mai evident în repaus și se ameliorează la efectuarea unei activități. O altă afecțiune, cunoscută ca Tremor esențial (TE) este adesea diagnosticată greșit ca fiind maladia Parkinson, deoarece și aceasta cauzează un tremor, dar care este absent în repaus și mai evident la efectuarea unei activități.

2. RIGIDITATEA MUSCULARĂ

Oamenii pot întâmpina greutăți la întoarcere, la ridicarea de pe scaun, la întoarcerea în pat, sau la realizarea unor mișcări precise ale dege­telor. Poziția corpului poate deveni încovoiată și poate fi îngreunată realizarea anumitor expresii faciale.

3. BRADIKINEZIA

Acest simptom îngreunează inițierea mișcărilor, producând dificultate în realizarea de sarcini motorii precise, cum ar fi încheiatul nasturilor unei bluze sau cămăși, legarea șireturilor sau tăierea hranei. De ase­menea, scrisul de mână este încetinit și se micșorează.

4. ECHILIBRUL

Echilibrul și poziția corpului se pot deteriora pe măsură ce maladia Parkinson progresează, determinând dificultăți la mers, la întoarcere, la întoarcerea în pat și la transferuri, cum ar fi așezarea și ridicarea de pe scaun. Prin urmare, dezechilibrul postural este adesea menționat ca fiind al patrulea simptom principal.

ALTE SIMPTOME

De asemenea, dificultățile de comunicare sunt relativ frecvente. Vorbi­rea, expresiile faciale, limbajul trupului și scrisul de mână sunt afectate în cazul multor persoane. Expresiile faciale și limbajul trupului sunt unelte de comunicare importante deoarece evidențiază emoții și ajută în comunicarea cu ceilalți. Deoarece expresiile faciale pot fi încetinite și limitate și limbajul trupului diminuat considerabil, oamenii ce suferă de maladia Parkinson pot fi greșit înțeleși. Unii spun că nu pot arăta la exterior ceea ce simt în interior.

Alte simptome includ tulburări ale somnului, depresii și anxietate, du­rere și fatigabilitate (oboseală). În stadiile avansate pot de asemenea să apară dificultăți ale înghițitului și ale memoriei.

Diagnostic

În stadiile incipienteale maladiei Parkinson, simptomele variază de la persoană la persoană și la fel va oscila și modul în care evoluează simptomele. Încetineala mișcării unei mâini este adesea unul dintre pri­mele simptome care apar, de asemenea apare și o reducere a balan­sării brațelor în timpul mersului. Acestea pot fi însoțite de o durere în umăr. Inițial, majoritatea persoanelor simt un tremurat, care este ușor la început și poate fi observat mai ales în repaus. Tremuratul apare adesea la mână, dar pot fi afectate brațele și picioarele. Totuși, până la 15% dintre persoanele care suferă de maladia Parkinson nu resimt niciodată tremuratul pe parcursul maladiei.

În fazele incipiente ale maladiei Parkinson, bolnavii pot avea de ase­menea probleme legate de echilibru; de pildă, pot fi instabili atunci când stau în picioare sau pot avea probleme la întoarceri sau atunci când fac mișcări bruște. Bolnavii de Parkinson au deseori expresii faciale reduse și pot vorbi cu o voce slabă. Simptomele non-motorii, precum tulburările de somn, depresia și anxietatea pot interveni de asemenea, deseori înaintea simptomelor motorii.

De obicei, maladia Parkinson este diagnosticată de medicul neurolog, care poate evalua simptomele și gravitatea acestora. Nu există un test special pentru a identifica această maladie în mod clar; maladia Parkinson este diagnosticată după ce au fost eliminate alte maladii cu simptome similare sau dacă persoana respectivă răspunde la trata­mentul medicamentos pentru maladia Parkinson. Poate fi dificil de detectat la apariția primelor semne și simptome; multe persoane își amintesc că au observat primul tremurat, dar, răspunzând la alte între­bări, aflăm că primele semne și simptome apăruseră deja înainte de a se observa primul tremurat.

Urmează mai jos o listă de simptome care trebuie detectate:

- modificarea expresiei faciale(privire fixă, absența clipitului)

- absența balansării unui braț în timpul mersului

- poziție încovoiată (curbată)

- umăr blocat, dureros

- șchiopătare sau târâirea unui picior

- amorțeală, furnicături, durere sau disconfort la gât sau membre

- voce scăzută

- senzația de tremurat intern.

Tratament

În timp ce tratamentul se îmbunătățește constant, cercetătorii nu au reușit încă să găsească o modalitate de a preveni sau vindeca maladia Parkinson. Totuși, simptomele pot fi controlate în mod eficient, utili­zând de multe ori o combinație de medicație, terapie convențională (precum fizioterapia, terapia ocupațională, terapia pentru pronunție și limbă), terapii complementare (incluzând, printre altele, aromoterapia, reflexoterapia, yoga și Tai Chi) și tratamente chirurgicale precum sti­mularea profundă a creierului (DBS - Deep Brain Stimulation).

În ultimii ani, tratamentul medical al maladiei Parkinson s-a dezvoltat rapid. Cercetările în domeniul farmaceutic reprezintă o activitate con­tinuă în diverse părți ale lumii, mai multe medicații împotriva maladi­ei Parkinson fiind în curs de dezvoltare. De asemenea, noi metode chirurgicale și terapii genetice se află în curs de dezvoltare. Astfel, posibilitățile de tratare a maladiei Parkinson vor fi din ce în ce mai eficiente cu timpul.

Tratament timpuriu

Tratamente mai eficiente sunt dezvoltate în permanență, în speci­al, sunt studiate medicamente care pot ajuta la încetinirea evoluării maladiei. Aceste tratamente ar trebui începute cât mai repede posibil și continuate pe parcursul maladiei. Prin încetinirea evoluării maladiei, persoanele cu Parkinson pot menține o calitate bună a vieții mai mult timp.

(ADAGIO) este un studiu clinic realizat recent și care a demonstrat că persoanele care au primit tratament timpuriu cu rasagilină au avut o evoluție mai lentă a maladiei, măsurată pe scala de evaluare unificată a maladiei Parkinson (UPDRS), decât persoanele care au fost diagnos­ticate la același moment, însă au început același tratament nouă luni mai târziu. ADAGIO este unul dintre cele mai importante studii din ulti­mii ani, fiind efectuat pe un număr mare de persoane și având un plan riguros, care furnizează dovezi promițătoare că intervenția timpurie cu rasagilină încetinește evoluția bolii.

Tratamentul timpuriu depinde în mare măsură de diagnosticarea timpurie, prin urmare, este vital să fim conștienți de primele semne ale maladiei Parkinson și să consultăm medicul cât mai repede posibil.

  

Familia

Când un membru al familiei este diagnosticat cu maladia Parkinson, relațiile din cadrul familiei și comunicarea se pot modifica.

Copiii mai mici se adaptează cu mai puțină greutate. Aceștia întreabă dacă afecțiunea este letală și îi satisface răspunsul negativ, continuân­du-și apoi jocurile copilărești. Principala lor grijă este ca părinții lor să le rămână aproape; sunt deschiși și curioși și vor întreba chiar foarte natural „de ce tremuri?”.

Adolescenții pot să exprime furie față de ambii părinți sau față de ma­ladie. În spatele acestei furii se ascunde amărăciunea și dorința pro­fundă ca părintele să fie bine din nou. Ca rezultat, pot încerca să ajute prea mult și să devină conștienți de sine, având reacții de stânjenire în special față de prietenii lor, până în momentul în care văd că prietenii lor acceptă schimbările legate de părinți.

Fiii și fiicele care au crescut și au părăsit casa părintească pot să simtă furie și apoi să adopte o atitudine în care își spun „controlează-te”, fără a realiza că înaintea vizitei lor acasă părintele bolnav se va odihni pentru a se bucura de vizita lor, rezultând astfel o viziune nerealistă asupra impac­tului pe care maladia Parkinson îl are asupra vieții de zi cu zi.

A fi partenerul/partenera unei persoane care suferă de maladia Par­kinson poate fi o problemă fizică și emoțională încă din momentul diagnosticului. Mai târziu, statutului de îngrijitor îi pot fi asociate sentimente contradictorii. Resentimentele legate de pierderea intimită­ții și frustrările legate de lipsa de control asupra celor ce se întâmplă, pot să coexiste cu dragostea față de persoana care suferă de maladia Parkinson și cu satisfacția de a-i putea oferi ajutor.

Societatea

Costul total estimat pentru îngrijirea bolnavilor variază de la țară la țară, însă cea mai mare parte din aceste cheltuieli se duc pe asistența medicală și de îngrijire la domiciliu, în timp ce sumele pentru medica­mentele prescrise sunt cele mai mici. Costurile indirecte care decurg din faptul că oamenii nu mai sunt productivi, că se retrag din câm­pul muncii, tind sa fie cele mai mari. De exemplu, în Anglia, anual se cheltuie până la 3,3 miliarde £ pentru îngrijirea persoanelor afectate de această maladie.

Deoarece aceasta este o boală care afectează și schimbă întrea­ga viață și care are un cost imens, este important ca oamenii să fie conștienți de ea și să cunoască simptomele care îi sunt asociate.

Dr James Parkinson

Dr James Parkinson s-a născut la Londra la 11 aprilie 1755. Fiul unui farmacist și medic care își avea prăvălia în Hoxton Square, Londra, James a învățat de mic latina, greaca și științele naturii care erau considerate o bună bază pentru un medic. Deși nu se știe unde și-a desăvârșit studiile, în 1784 numele lui apare într-o listă a chirurgilor aprobați să funcționeze în Londra.

La 21 mai 1783 s-a căsătorit cu Mary Dale din Hoxton Square cu care a avut șase copii. Practica lui medicală a avut succes iar el a devenit deasemenea interesat de geologie și paleontologie.

Un fervent apărător al drepturilor celor defavorizați, cariera lui me­dicală a fost în mare parte umbrită de participarea la diferite mișcări sociale și revolutionare.

Între anii 1799-1807 Parkinson a publicat mai multe lucrări medicale cu privire la anumite boli care îl interesau. De exemplu în 1805 publică o lucrare despre gută, iar în 1812 un raport despre un apendice perfo­rat și cangrenat, raport care pare a fi printre primele scrise pe această temă în limba engleză.

În 1799 publică lucrarea “Observatii Medicale”. Aceasta este prima dintr-o serie de lucrări medicale care au cunoscut o mare popularitate, prin care Parkinson încearcă să îmbunătățească starea de sănatate generală și să lupte pentru binele populației. Aceste lucrări medicale oglindesc același ideal căruia i-a fost fidel și prin activismul său politic: binele poporului! Același umanitarism îl îndeamnă ca în 1811 să încea­pă o adevarată cruciadă pentru drepturile bolnavilor din ospicii și pen­tru protecția legală a bolnavilor mintali și a familiilor lor, a asistenților sociali care se ocupă de ei cât și a doctorilor.

Cea mai importantă lucrare a lui James Parkinson a fost un scurt tratat medical intitulat “Eseu depre paralizia vibrant㔠în care aduce pentru prima dată în atenție efectele bolii care avea să-i poarte numele. El denumește această bol㠓paralysis agitans”, iar descrierea clincă a bolii este făcută cu acuratețe, chiar dacă terminologia folosită pare perimată: “mișcări involuntare, tremor, slabirea muschilor, afecțiuni ale intelectului și ale simțurilor”. Patru decenii mai târziu, Jean-Martin Charcot adăuga și rigiditatea ca simptom al acestei afecțiuni pe care o și denumește Boala Parkinson.

Deși Parkinson este una dintre cele mai cunoscute boli eponime, Ja­mes Parkinson n-a beneficiat de prea multă atenție din partea englezi­lor, până când un american, J.G. Rowntree, publică în 1912 un articol intitulat “ Născut englez, dar uitat de englezi și de lumea întreagă - aceasta a fost soarta lui James Parkinson

 


eMedic.ro     |     laAnunt.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro     |     la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro     |     la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro     |     la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro     |     la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro     |     la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro     |     la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro     |     la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2013