LaMedic.ro      


Fondat 2006     |                     Site dedicat informarii medicale.                   |     


   Acasă  |  Semne/Simptome Boli  |  Unitati medicale  |  Medicamente  |  Articole  |  Legislaţie  |  Links  |  Analize medicale  |  Forum  Mall Anunturi  Contact

Metastazelor cerebrale

22.11.2013/ Ministerul Sănătății

 

Obiectivul Grupului de Lucru a fost de a elabora ghiduri bazate pe dovezi și de a identifica eventualele controverse în tratarea pacienților cu metastaze cerebrale. Datele științifice au fost adunate prin consultarea Librăriei Cochrane, a bazelor de date bibliografice,  a articolelor de sinteza și a ghidurilor precedente elaborate de diverse societăți și organizații științifice. Atunci când tumora primară este necunoscută sau când imagistica cerebrală prin CT (computer tomografie)/IRM (imagistica prin rezonanta magnetica) arată aspect atipic, sunt necesare biopsia și examenul histopatologic. Dexametazona este corticosteroidul de elecție la pacientul cu metastaze cerebrale. Anticonvulsivantele nu trebuie prescrise profilactic. Tratamentul chirurgical se ia in considerare atunci când pacientii au până la trei metastaze cerebrale, prelungind supravietuirea atunci cand boala sistemica este absentă sau controlată iar statusul functional al pacientului este inalt. Radiochirurgia stereotaxică se poate efectua atunci când metastazele au un diametru maxim de 3-3,5 cm. Rolul radioterapiei cerebrale globale după chirurgie sau radio-chirurgie este in dezbatere: în cazul în care cancerul sistemic este controlat/absent și Scorul de Performanta Karnofsky este mai mare sau egal cu 70, radioterapia cerebrala globala se poate fie temporiza, fie efectua precoce, cu fractionare conventionala pentru evitarea neurotoxicitatii tardive. Radioterapia cerebrala globala ca terapie unica reprezintă tratamentul de elecție al pacienților cu o singura metastază cerebrală sau al celor cu metastaze cerebrale multiple care nu pot fi abordate chirurgical sau radiochirurgical. Chimioterapia poate fi tratamentul inițial al pacienților cu metastaze cerebrale secundare unor tumori chimiosensibile.

Introducere

Metastazele cerebrale reprezintă o cauză importantă de morbiditate și mortalitate a pacienților cu cancer. Metastazele cerebrale sunt mai frecvente decât tumorile cerebrale primare. Incidența lor a crescut în timp ca urmare a creșterii supraviețuirii globale in multe tipuri de cancer și a detectiei crescute, datorate folosirii imagisticii prin rezonanță magnetică (IRM). Metastazele cerebrale apar la 20-40% din pacienții cu cancer, fiind simptomatice intravitam in aproximativ 60-75% din cazuri. La adult, tumorile primare cu potențialul cel mai ridicat de a da metastaze cerebrale sunt localizate, in ordine descrescatoare, in plămân (minim 50%), săn (15-25%), piele (melanomul) (5-20%), colon-rect și  rinichi, dar în principiu orice tumoră malignă poate să dea metastaze cerebrale. Localizarea primara este necunoscuta in pana la 15% din pacienti. Metastazele cerebrale sunt diagnosticate mai frecvent la pacienții cu tumori maligne cunoscute (prezentare metacronă). Mai rar (in pana la 30% din cazuri), metastazele cerebrale sunt descoperite fie la momentul diagnosticului tumorii primare (prezentare sincronă), fie înaintea descoperirii acesteia (prezentare precoce). Cei mai importanți factori de prognostic favorabil sunt statusul functional crescut (fig 1), prezenta metastazei cerebrale unice, absența metastazelor sistemice, tumora primară controlată și vărsta sub 60-65 ani [1,2]. Pe baza acestor factori, Grupul de Radioterapie Oncologica (S.U.A.) a identificat diferite subgrupuri de pacienți cu prognostice diferite [Recursive Partitioning Analysis-RPA clasele I, II și III]  [1]. Funcțiile neurocognitive reprezintă de asemenea un factor de prognostic important [3,4]. Prognosticul este similar atat pentru pacientii cu tumora primara cunoscuta cat si pentru cei cu tumora necunoscuta [5].

Strategia de căutare

Pentru documentare s-au folosit urmatoarele baze de date: Librăria Cochrane actualizata la momentul cautarii; Medline-Ovid (din ianuarie 1966 până la data cautarii); Medline-ProQuest; Medline-EIFL; Embase-Ovid (din ianuarie 1990 până la data cautarii); CancerNet; Science Citation Index (ISI). S-au folosit cuvinte cheie specifice si sensibile și combinații ale acestora, ca și publicatiile in oricare dintre limbile tarilor reprezentate in Grupul de Lucru. Au mai fost utilizate ghidurile societăților științifice nationale si ale societăților si grupurilor de lucru europene multidisciplinare de neuro-oncologie (din Italia, Franța, Olanda, Belgia, Germania și Marea Britanie). În plus s-au trimis chestionare (prin e-mail) cu privire la atitudinile membrilor Grupului de Lucru asupra mai multor chestiuni critice, pentru a reflecta atat diferentele in situatiile naționale (10 tari) cat si diferitele specializari ale membrilor (11 neurologi, un neuro-chirurg, un radioterapeut oncolog și un oncolog medical).

Metoda de atingere a consensului

Datele științifice colectate din literatura au fost evaluate si clasificate conform Ghidurilor EFNS [6], iar recomandările au fost date conform aceluiași document. Atunci când nu au existat suficiente dovezi pentru a elabora  recomandări de grad A-C, s-a dat o recomandare de „Bună Practică Medicală”, cu conditia ca toti membrii grupului de lucru sa fie de acord cu ea. In orice stadiu al analizei rezultatelor si al elaborarii recomandarilor, diferentele de opinie au fost rezolvate prin discutare; daca ele au persistat, au fost consemnate ca atare in text.

Rezultate

Diagnostic

Cele mai frecvente simptome de prezentare sunt cefaleea (40-50%), deficitele neurologice focale (30-40%%) și crizele epileptice (15-20%).  O mică parte din pacienți au un debut acut al simptomelor asemanator unui AVC, cel mai adesea legat de o hemoragie intratumorală (melanom, coriocarcinom si carcinom renal). Pacientii cu metastaze cerebrale multiple și/sau hipertensiune intracraniană pot prezenta alterarea stării mentale sau o tulburare cognitivă asemănătoare celor dintr-o encefalopatie metabolică. IRM cu substanță de contrast este mai sensibila decât CT cu contrast (inclusiv cea cu  administrare de contrast în doză dublă și examinare întârziată) si decât IRM nativ in detectarea metastazelor cerebrale, mai ales a celor localizate în fosa posterioară sau de dimensiuni foarte mici [7] (recomandare de Clasa a II-a). Dozele duble sau triple de substanta de contrast pe baza de gadolinium sunt mai bune decat doza unica, însă creșterea dozelor poate duce la creșterea numărului de rezultate fals-pozitive [8] (recomandare de clasa a III-a).

La examenul CT sau IRM, metastazele cerebrale nu au trasaturi patognomonice care sa le diferentieze de tumorile cerebrale primare (mai frecvent glioame maligne și limfoame) sau de alte suferinte non-neoplazice (abcese, infecții, boli demielinizante și leziuni vasculare). Localizarea periferică, forma rotundă, captarea inelara cu edem perilezional important și leziunile multiple sunt toate sugestive pentru boala metastatica; aceste caracteristici sunt utile dar nu si diagnostice, chiar si pentru pacientii cu un istoric pozitiv de cancer. Examenul IRM de difuzie poate fi util pentru diagnosticul diferential al leziunilor cerebrale cu captare inelara (aspect de restricție de difuzie în abcese comparativ cu aspect fără restricție de difuzie în glioblastoame chistice sau necrotice sau in metastaze cerebrale), însă aceste trasaturi sunt nespecifice [9,10] (recomandare de clasa a III-a). Pentru pacientii cu metastaze cerebrale confirmate histopatologic sau suspectate imagistic și cu istoric negativ pentru cancer, CT toracic este mai sensibil decât radiografia pulmonară simplă in detectarea unei tumori pulmonare sincrone (mai frecvent un cancer non-celule mici) (recomandare de clasa a III-a). CT abdominal identifică ocazional un cancer nesuspicionat. Investigațiile ulterioare sunt aproape intotdeauna lipsite de rezultate,  in absenta unui istoric pozitiv al pacientului sau a semnelor sugestive pentru localizarea primara a bolii la examenul fizic [11] (recomandare de clasa a III-a). Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) a intregului corp este o metodă sensibilă pentru detectarea unei tumori primare „probabile”, prin vizualizarea unor focare de captare anormala, cel mai adesea în plămân [12] (recomandare de clasa a III-a), dar specificitatea in diferențierea unei leziuni tumorale maligne de una benignă sau de o leziune inflamatorie este relativ mică.

  

Tratamentul suportiv

Majoritatea neurologilor folosesc dexametazona pentru controlul edemului cerebral, in mare parte datorita efectului sau mineralocorticoid minim și a timpului de înjumătățire lung. Dozele initiale sunt in general de 4-8 mg pe zi [13] (recomandare de clasa a II-a). Până la 75 % din pacienții cu metastaze cerebrale prezintă o ameliorare neurologică marcată in primele 24-72 de ore de la inițierea tratamentului cu dexametazonă. Orice alt corticosteroid este eficient dacă se administrează in doze echipotente. Efectele secundare ale administrării cronice de dexametazonă, inclusiv miopatia, sunt frecvente și contribuie la invaliditate. Când este folosită ca singura formă de tratament, dexametazona produce o remisiune a simptomelor de aproximativ o lună și crește ușor supraviețuirea mediana la 4 la 6 săptămâni, comparativ cu pacienții care nu primesc nici un tratament [14].

Nevoia de tratament anticonvulsivant este certă pentru pacientii care au avut deja o criza convulsiva pana la momentul diagnosticului tumorii lor cerebrale. Deși multi clinicieni prescriu de rutină tratament anticonvulsivant profilactic pacientilor cu metastaze cerebrale, dovezile (de clasa I) nu sustin aceasta practica. Subcomitetul pentru Standarde de Calitate al Academiei Americane de Neurologie (AAN) a emis un raport cu privire la profilaxia anticonvulsivanta la pacienții cu tumori cerebrale nou diagnosticate, inclusiv metastaze cerebrale [15]. Capacitatea profilaxiei cu anticonvulsivante (fenitoin, fenobarbital, acid valproic) de a preveni o prima criza a fost investigata in 12 studii, fie studii randomizate controlate, fie studii de cohorta, însă nici unul nu a demonstrat eficacitatea acestei terapii. Pacienții cu tumori cerebrale au avut extrem de frecvent nivele subterapeutice de anticonvulsivante, iar severitatea efetelor adverse a fost mai mare (20-40%) prin comparatie cu populația generală care primește antiepileptice, probabil datorita interacțiunilor medicamentoase (recomandare de clasa a II-a). Fenitoinul, carmabazepina și fenobarbitalul stimulează sistemul citocromului P 450 și astfel accelereaza  metabolismul corticosteroizilor și al chimioterapeuticelor de tip nitrozouree, paclitaxel, ciclofosfamidă, topotecan, irinotecan, tiothepa, adriamicină și metotrexat, reducandu-le astfel eficienta. Rolul profilaxiei anticonvulsivante rămâne să fie investigat specific pe subgrupuri de pacienți cu risc crescut de a dezvolta crize epileptice, cum ar fi cei cu melanom metastatic, leziuni  hemoragice și metastaze multiple. Pentru pacienții care au suferit o intervenție neurochirurgicală, eficacitatea profilaxiei nu a fost demonstrată [16] (recomandare de clasa a II-a); AAN recoamandă retragerea tratamentului antiepileptic la o săptămână de la intervenția chirurgicală. Eficacitatea noilor antiepileptice (levetiracetam, topiramat, gabapentin, oxcarbazepin și lamotrigin) în controlul crizelor epileptice nu a fost investigata extensiv.

Tratamentul anticoagulant este terapia standard recomandata pacientilor cu tromboembolism venos acut  si cancer. In terapia inițiala, heparinele cu greutate moleculară mică (HGMM) sunt la fel de eficiente și de sigure ca si heparina nefracționată administrata intravenos [17] (recomandare de clasa I). HGMM sunt mai eficiente decât tratamentul anticoagulant oral (warfarin) în prevenția recurentei tromboembolismului venos la pacientii cu cancer [18] (recomandare de clasa I). Durata tratamentului anticoagulant nu a fost specific investigată la pacientii cu cancer. Tratamentul profilactic, fie cu heparina nefracționata, fie cu HGMM, reduce riscul de tromboembolism venos al pacienților cu cancer supuși unor intervenții chirurgicale majore (recomandare de clasa a II-a).

Tratamentul metatazei cerebrale unice

Tratamentul chirurgical

Rezectia chirurgicala urmata de Radioterapie Cerebrala Globala (RCG) a fost comparata cu tratamentul doar prin RCG in 3 studii clinice randomizate [19-21]. Primele două studii au arătat un beneficiu in supraviețuirea pacienților care au primit tratamentul combinat (supraviețuire mediana de 9-10 luni vs. 3-6 luni). În studiul Patchell, pacienții tratați chirurgical au prezentat o rată mai mica de recidive locale (20% vs. 52 %) și un timp mai lung de independență funcțională. Cel de al treilea studiu, care a inclus mai multi pacienți cu boala sistemica activă și cu indice Karnofsky scazut, nu a arătat nici un beneficiu prin adăugarea tratamentului chirurgical. Astfel, există dovezi de clasa I că beneficiul in termeni de supraviețuire al rezecției chirurgicale a metastazei cerebrale este limitat la subgrupul de pacienți cu boala sistemica ce e controlată și cu indice functional Karnofsky bun. Rezecția chirurgicală permite majoritatii pacienților o ameliorare imediată a simptomatologiei de hipertensiune intracraniană, o diminuare a deficitelor neurologice focale și a crizelor, ca și posibilitatea reducerii rapide a dozelor de corticosteroid. Sistemele contemporane de ghidaj imagistic, ca IRM-ul functional preoperator si neuronavigația și mapping-ul cortical intraoperatorii, permit rezecția totala macroscopic a metastazelor cerebrale cu o morbiditate mai mica [22] (recomandare de clasa a IV-a). Rezecția combinată a unei metastaze cerebrale unice si a carcinomului pulmonar sincron non-celule mici (in stadiile I și II) se face din ce in ce mai frecvent, permitand o supraviețuire mediana de cel puțin 12 luni și o supraviețuire la 5 ani a 10-30 % din pacienti [23] (recomandare de clasa a III-a). La pacienți selecționați cu recidivă locală a metastazei cerebrale unice și status funcțional bun, reintervenția chirurgicală permite o ameliorare a simptomelor neurologice și o prelungire a supraviețuirii. [22] (recomandare de clasa a III-a).

Radiochirurgia stereotaxică

Radiochirurgia stereotaxică (RS) permite livrarea unei doze unice și mari de radiație asupra unei ținte de 3-3,5 cm diametru maxim, prin folosirea ‘’gamma-knife’’ (surse de cobalt multiple) sau a acceleratorului linear (Linac) printr-un dispozitiv de stereotaxie. Reducerea rapidă a dozei de RS minimalizează riscul de lezare a țesutului nervos normal înconjurător. Pacienții nou diagnosticați cu metastaze cerebrale beneficiaza, prin aceasta metoda, de o scădere a simptomatologiei, de controlul tumorii locale (definit ca micșorare sau lipsă de creștere) la 1 an de aproximativ 80-90% și de o supraviețuire mediana de 6-12 luni [24,25] (recomandare de clasa a II-a). Metastazele tumorilor radiorezistente, cum ar fi melanomul, carcinomul renal și cancerul de colon, răspund la RS la fel de bine ca și metastazele tumorilor radiosensibile. Radiochirurgia permite tratamentul metastazelor cerebrale cu aproape orice localizare. Tipul de procedură radiochirurgicală, gamma-knife sau Linac, nu are impact asupra rezultatelor [26].  Un studiu randomizat a arătat că RS combinata cu RCG (potentare radiochirurgicala) este superioara RCG singure în privința supraviețuirii [27] (recomandare de clasa a II-a). Supraviețuirea după radiochirurgie este comparabilă cu cea obtinută după chirurgia clasică [24, 25] (recomandare de clasa a II-a). RS este mai puțin invazivă decât chirurgia clasica și poate fi realizată in regim ambulator, oferind astfel avantaje suplimentare de cost-eficiență comparativ cu aceasta; pe de altă parte, pacienții cu leziuni mari pot necesita tratament corticosteroid cronic. Radiochirurgia este eficientă pentru pacientii cu metastaze cerebrale recidivate după RCG convențională [28] (recomandare de clasa a II-a). Radioterapia stereotaxică hipofracționată poate fi  o alternativă la RS.

Complicațiile acute (precoce) și cronice (tardive) ale radiochirurgiei metastazelor cerebrale sunt relativ modeste [29]. Reacțiile acute (datorate edemului) apar la 7-10% din pacienți , mai frecvent în primele 2 săptămâni de la tratament, și includ cefalee, greață și vărsături, înrăutățirea deficitelor neurologice preexistente și crize epileptice. Aceste reacții sunt în general reversibile la tratamentul cu steroizi. Complicațiile cronice constau in hemoragie și radionecroză (1-17%), necesitând reintervenție chirurgicală la pana la 4% dintre pacienți. Progresia tumorală nu poate fi diferențiată radiologic de creșterea tranzitorie a dimensiunilor leziunii iradiate, cu cresterea edemului cerebral și a efectului de masă, cu sau fără radionecroză; FdG-PET (PET cu fluorodeoxiglucoza) [30] si spectroscopia IRM  [31] pot furniza informatii aditionale.

Tabelul 1-Statusul Functional Karnofsky

KPS 100

Normal; fără simptome; nu există dovezi de boală

KPS 90

Poate desfasura o activitate normala; semne sau simptome minime de boală

KPS 80

Poate desfasura o activitate normala cu efort;  prezintă unele semne sau simptome de boală

KPS 70

Se poate îngiji singur; nu poate desfasura o activitate normala sau să indeplineasca o muncă activă

 

KPS 60

 

Are nevoie ocazională de ajutor, dar se poate îngriji de majoritatea nevoilor personale

KPS 50

Are nevoie considerabilă de ajutor și necesita îngrijiri medicale frecvente

KPS 40

Diazbilitate; necesită îngrijire si asistenta de specialitate

KPS 30

 

Dizabilitate severă; este indicata spitalizarea, deși decesul nu este iminent

KPS 20

Foarte bolnav; spitalizarea este necesară; are nevoie de tratament suportiv activ

KPS 10

 

Muribund; Evoluție rapidă spre deces

KPS 0

 

Deces

RCG după chirurgie sau radiochirurgie (RCG adjuvantă)

Necesitatea RCG adjuvante după rezecția chirugicală completă sau radiochirurgie rămâne o problemă controversată; ratiunea ei ar fi aceea de a distruge depozitele metastatice microscopice situate la sediul tumoral original  sau in locatii intracraniene la distanță de acesta. Principalele argumente impotriva RCG constau în caracterul consumator de timp al terapiei fractionate, potențialul neurotoxic pe termen lung și disponibilitatea tratamentelor eficiente de salvare in cazul recidivei. RCG adjuvantă după rezecția chirurgicală completă reduce semnificativ recidivele locale și la distanță în SNC (18% vs. 70%), fără a modifica supraviețuirea globala sau supraviețuirea cu independentă funcționala [32] (recomandare de clasa I). Subsetul pacienților fără dovezi de boala extracraniană a prezentat un beneficiu modest pe supraviețuire prin adăugarea RCG [33]. RCG combinata cu radiochirugia îmbunătățesc controlul local și scad riscul aparitiei de noi metastaze cerebrale la distanță, dar majoritatea studiilor (nerandomizate) sustin ideea că  o combinație radiochirurgie-RCG nu amelioreaza supraviețuirea globală, cu excepția pacienților fara dovezi de suferinta extracraniana [26] (recomandare de clasa a II-a). RCG poate da reacții adverse precoce (oboseală, alopecie, disfuncția trompei lui Eustachio) și neurotoxicitate tardivă. Supraviețuitorii la distanță în timp după RCG dezvoltă frecvent anomalii radiologice pe CT sau IRM cerebral, incluzând aici atrofie corticală, ventriculomegalie și hipersemnalul T2 și FLAIR (fluid-attenuated inversion recovery) al substanței albe periventriculare. Până la 11% din pacienți au simptome clinice de tip tulburari de memorie progresive până la demență, tulburari de mers de tip frontal și incontinență urinară. Riscul de neurotoxicitate tardivă este mai mare prin folosirea schemelor de radioterapie hipofracționată (fractiuni >2 Gy) [34].

Tratamentul exclusiv prin RCG

Supraviețuirea mediana după folosirea exclusivă a RCG este de 3 până la 6 luni. Diferitele regimuri de fractionare a dozelor, variind de la 20 Gy într-o săptămână până la 50 Gy în 4 săptămâni, au dat rezultate comparabile [35,36] (dovada de clasa a II-a). În prima fază a tratamentului pot apărea greață, vomă, cefalee, febră și o agravare tranzitorie a simptomelor neurologice.

Tratamentul metastazelor cerebrale multiple

Supraviețuirea mediana după folosirea exclusivă a RCG este de 2-6 luni, cu o buna ameliorare a simptomelor, incluzând aici cefaleea, deficitele motorii, stările confuzionale şi parezele de nervi cranieni. În general se recomandă cure hipofracționate de radiații, cel mai frecvent 30 Gy în 10 ședințe sau 20 Gy în 5 ședințe. Pentru pacienții cu factori de prognostic nefavorabil se recomandă frecvent doar îngrijire suportiva. Radiochirurgia reprezintă o alternativă a RCG pentru pacienții cu pana la 3 metastaze cerebrale. RCG in  combinatie cu radiochirurgia amelioreaza semnificativ independenta funcționala dar nu si supraviețuirea pacienților cu 2 sau 3 leziuni cerebrale [27] (recomandare de clasa I). Dintre noile substante radiosensibilizante utilizate în asociere cu RCG standard, motexafin-gadolinium și RSR 13 au demonstrat un beneficiu în prelungirea timpului de progresie neurologica/neurocognitiva pentru pacienții cu metastaze cerebrale secundare cancerului pulmonar și respectiv pentru aceia aflați în clasa II RPA [37,38] (recomandare de clasa a III-a). Când numărul de metastaze cerebrale este limitat (pana la 3), leziunile sunt accesibile iar pacientii sunt relativ tineri si in bună conditie neurologică, cu boala sistemica aflata sub control, rezecția chirurgicală completa da rezultate comparabile cu acelea obtinute in tratamentul metastazei unice [39] (recomandare de clasa a III-a).

Rolul chimioterapiei

Chimiosensibilitatea este factorul critic ce determina răspunsul metastazelor cerebrale la agenții chimioterapeutici [25]: metastazele cerebrale sunt adesea la fel de responsive ca și tumora primara și metastazele extracraniene; ratele mai mari de răspuns se inregistreaza la pacientii nou diagnosticati, „naivi” din punct de vedere chimioterapeutic. Rata de răspuns a cancerului cerebral și sistemic scade odata cu cea de a doua si cea de a treia cura de chimioterapice. Răspunsul  chimioterapeutic al metastazelor cerebrale secundare majoritatii tumorilor chimiosensibile (carcinom pulmonar cu celule mici, tumori cu celule germinative, limfoame) este de acelasi ordin cu cel observat după radioterapie. Necesitatea penetrarii barierei hemato-encefalice este factorul limitant atât pentru micrometastaze cât și pentru agentii terapeutici moleculari tintiti. Combinarea radioterapiei cu chimioterapia poate îmbunătăți rata de răspuns și/sau supraviețuirea fără semne de progresie, dar nu si supraviețuirea globala [40-42] (recomandare de clasa I).

Noi tratamente

Noile terapii ale metastazelor cerebrale, limitate încă la faza de investigare, includ atât abordari locale cât și sistemice.

O metodă inovativă de iradiere locală post operatorie este Sistemul de Radioterapie Gliasite, ce constă în introducerea unui balon gonflabil, ce se umple cu o soluție apoasă de Iod-125, în cavitatea de rezectie la momentul degajării tumorale. Doza livrată poate ajunge până la 60 Gy la 1 cm iar dispozitivul este extras după 3-6 zile de tratament. Un studiu multicentric de fază II finalizat în SUA asupra metastazelor cerebrale unice a aratat la analiza preliminara că procedura este relativ sigură și ca rata de recidivă locala ar putea fi semnificativ redusa [43].  Un alt studiu clinic de chimioterapie locala, ce plaseaza polimeri biodegradabili impregnați cu BCNU în cavitatea de rezecție tumorala,  a fost început recent în SUA.

Au fost dezvoltate noi medicamente citotoxice, cum ar fi temozolomid, fotemustin și capecitabin, care se află încă în fază de investigare, singure sau in combinatie, in metastazele cerebrale datorate diferitor tipuri de tumori [25]. Dintre agentii moleculari tintiti, au fost raportate rezultate preliminarii încurajatoare ale tratamentului metastazelor cerebrale din cancerul pulmonar non-celule mici cu gefitinib (ZD 1839), un inhibitor oral al tirozin-kinazei asociate receptorului factorului de creștere epidermal [44]. În viitorul apropiat vor apărea și vor fi supuși studiilor clinice noi agenți moleculari, ce vor avea drept ținta mecanismele de angiogeneza și/sau proliferare și/sau invazie și/sau apoptoza.

Recomandări și indicații de bună practică medicală

Diagnosticul

Atunci când apar simptome sau semne neurologice la un pacient cunoscut cu cancer sistemic, trebuie suspectata mereu prezența metastazelor cerebrale. Se recomanda efectuarea unei anamneze complete și atente și a unui examen clinic complet, îndreptate mai ales catre prezența/activitatea bolii sistemice și evaluarea starii fizice generale (estimarea statusului functional). Toate aceste recomandari reprezinta indicatii de Buna Practica Medicala.

CT (incluzând administrare de contrast în doză dublă și examinare întârziată) este inferioara IRM, dar suficienta atunci când arată metastaze cerebrale multiple. IRM cu substanță de contrast este indicată atunci când :

a.       Se iau în considerare chirurgia sau radiochirurgia pentru una sau două metastaze descoperite la examenul CT cu contrast, la pacienti cu Status Functional Karnofsky ≥70;

b.      CT cu substanță de contrast este negativă dar anamneza este puternic sugestivă pentru prezența de metastaze cerebrale la un pacient cu boala malignă diagnosticată, și

c.       CT nu este concludentă în excluderea leziunilor non-neoplazice (abcese, infecții, boli demielinizante și leziuni vasculare).

Toate aceste recomandări sunt de nivel B. IRM cu secvență de difuzie este utila in diagnosticul leziunilor cu captare inelara (recomandare de nivel C). EEG este indicat pacienților care prezinta crize ce nu pot fi etichetate ca si crize epileptice (indicație de Buna Practica Medicala) (tabelul 1).

Diagnosticul tisular (obtinut prin chirurgie stereotaxica sau deschisa) este indicat atunci când :

i.        Tumora primară este necunoscută;

ii.      Cancerul sistemic este bine controlat și pacientul este un supraviețuitor de lungă durată;

iii.    Leziunile de la examenul IRM nu au aspect tipic de metastaze cerebrale;

iv.    Există suspiciunea clinică de abces cerebral (febră, sindrom meningeal)

Aceste recomandări sunt de nivel B.

Pentru pacienții cu tumoră primară necunoscută, CT toracica/abdominala și mamografia sunt recomandate de aproape toți membrii Grupului de Lucru, dar evaluarea extensivă ulterioară nu este indicată în absența simptomelor specifice sau a indicațiilor date de biopsia cerebrala (indicație de Buna Practica Medicala). FDG-PET poate fi utilă in detectarea tumorii primare (indicație de Buna Practica Medicala). Examenele histopatologice ale metastazei cerebrale pot furniza informatii valoroase, indicand un organ probabil de origine a metastazei și ghidand planul de diagnostic tintit, ulterior: impregnarea imunohistochimică pentru detectia antigenelor cu specificitate  tisulara/de organ/tumorala este utila in aceasta privinta (indicație de Buna Practica Medicala). Citologia lichidului cefalorahidian este necesară atunci  când se suspectează coexistenta unei meningite carcinomatoase (indicație de Buna Practica Medicala).

Tratamentul suportiv

Dexametazona este corticosteroidul de elecție și administrarea ei de două ori pe zi este suficientă (indicație de Buna Practica Medicala). În majoritatea cazurilor, dozele initiale nu trebuie să depășească 4-8 mg pe zi, dar pacienții cu simptomatologie severă, incluzând aici alterarea stării de conștiență sau alte semne de hipertensiune intracraniană, pot beneficia de doze de 16 mg pe zi sau chiar mai mult (recomandare de nivel B). Incercarea de reducere a dozei trebuie făcută in prima săptămână de la inițierea tratamentului; dacă este posibil, steroizii trebuie eliminati in primele 2 săptamâni de la debutul tratamentului. Dacă intreruperea completa nu este posibila, trebuie păstrată cea mai mică doză posibilă. Pacienții asimptomatici nu necesită administrare de corticosteroizi. Steroizii pot reduce efectele secundare acute ale radioterapiei. Toat acestea sunt recomandări  de Buna Practica Medicala.

Anticonvulsivantele nu trebuie prescrise profilactic (recomandare de nivel A). Pentru pacienții care prezintă crize epileptice și care necesita tratament concomitent cu chimioterapeutice, trebuie evitate antiepilepticele inductoare enzimatic (recomandare de nivel B).

Pentru pacienții cu tromboembolism venos, HGMM sunt eficiente și bine tolerate, atât pentru tratamentul inițial cât și pentru profilaxia secundară (recomandare de nivel A). Tratamentul anticoagulant este recomandat pe o durată de 3 până la 6 luni (indicație de Buna Practica Medicala). Se recomanda totodata profilaxia pentru pacienții programați pentru intervenție chirurgicală (recomandare de nivel B).

Tratamentul metastazei cerebrale unice

Rezecția chirurgicală trebuie luată în considerare la pacientii cu metastază cerebrală unică cu localizare accesibilă, mai ales atunci cand are dimensiuni mari, efect de masă important și este prezentă hidrocefalia obstructivă (indicație de Buna Practica Medicala). Chirurgia se recomandă atunci când boala sistemica este controlată/absentă și când Scorul Functional Karnofsky este ≥ 70 (recomandare de nivel A). Atunci când rezecția combinata a metastazei cerebrale solitare și a unui carcinom pulmonar non-celule mici (stadiul I și II) este posibilă, tratamentul chirurgical al metastazei cerebrale trebuie efectuat primul, cu o întârziere maximă între cele două intervenții chirurgicale de maximum 3 săptămâni (indicație de Buna Practica Medicala). Pacienții cu boala sistemica diseminată dar controlabilă (de exemplu metastaze osoase datorate unui cancer mamar) sau cu tumoră primară radiorezistentă (melanom, carcinom renal, cancer de colon) pot beneficia de chirurgie(indicație de Buna Practica Medicala). Chirurgia recidivei este utila pentru pacienți selecționați (recomandare de nivel C).

Radiochirurgia stereotaxică (RS) se ia in considerare pentru pacientii cu metastaze cu diametru ≤ 3-3,5 cm și/sau localizate in arii corticale manifeste clinic, în ganglionii bazali, in trunchiul cerebral sau pentru cei cu alte comorbidități ce impiedica tratamentul chirurgical (recomandare de nivel B). Gamma-knife sau acceleratorul linear (Linac) au eficiență egala (recomandare de nivel B). RS poate fi eficientă în tratamentul recidivelor după o radioterapie inițială (recomandare de nivel B).

Rolul RCG adjuvante după chirurgie sau radiochirurgie rămâne a fi clarificat. În cazul în care pacientul are boala sistemica controlată/absentă și Scor Functional Karnofsky ≥ 70, se poate fie temporiza inițial RCG, cu conditia unei supravegheri prin examene IRM frecvente (la fiecare 3-4 luni), fie se poate administra RCG fracționata, cu doze de 1,8-2 Gy până la o doză totală de 40-55 Gy pentru a evita neurotoxicitatea tardivă (indicație de Buna Practica Medicala).

RCG ca tratament unic este terapia de elecție pentru pacienții cu boala sistemica activă și/sau status functional scăzut; trebuie folosite regimuri hipofracționate, cum ar fi 30 Gy în 10 ședințe sau 20 Gy în 5 ședințe (recomandare de nivel B). Pentru pacientii vârstnici cu status functional slab, RCG poate sa nu se mai efectueze și sa se instituie numai tratament suportiv (indicație de Buna Practica Medicala).

Tratamentul metastazelor cerebrale multiple

Pentru pacienții cu până la 3 metastaze cerebrale, status functional bun (Karnofsky ≥70) și boala sistemica controlată, RS reprezintă o alternativă la RCG (recomandare de nivel B), in timp ce rezecția chirurgicală este o opțiune atunci când leziunile sunt localizate accesibil (recomandare de nivel C). Pentru pacienții cu mai mult de 3 metastaze cerebrale, RCG cu regimuri  hipofracționate reprezinta tratamentul de elecție (recomandare de nivel B). Pentru pacienții imobilizați la pat se ia în considerare oprirea radioterapiei active și restrangerea terapiei la ingrijiri suportive (indicație de Buna Practica Medicala).

Chimioterapia

Chimioterapia poate fi tratamentul inițial pentru pacienții cu metastaze cerebrale secundare unor tumori chimiosensibile, cum ar fi carcinomul pulmonar cu celule mici, limfoamele, tumorile cu celule  germinative și cancerul mamar, în special la pacienții chimio-naivi sau dacă o schema eficienta de chimioterapie a tumorii primare este inca disponibila (indicație de Buna Practica Medicala). Radioterapia, cu sau fără chimioterapie, ramane tratamentul de elecție al pacienților ce necesită paliația simptomelor neurologice (indicație de Buna Practica Medicala).

Ghidurile vor fi revizuite și adăugite cel putin la fiecare 2 ani.

Conflicte de interese

Nici un membru al Grupului de Lucru, inclusiv presedintele acestuia, nu au raportat conflicte de interese.

Bibliografie

1. Gaspar L, Scott C, Rotman M, et al. Recursive partitioninganalysis (RPA) of prognostic factors in three Radiation Therapy Oncology Group (RTOG) brainmetastases trials. International Journal of RadiationOncology, Biology, Physics 1997; 37: 745–751.

2. Lagerwaard FJ, Levendag PC, Nowak PJ, et al. Identificationof prognostic factors in patients with brain metastases:a review of 1292 patients. International Journal ofRadiation Oncology, Biology, Physics 1999; 43: 795–803.

3. Murray KJ, Scott C, Zachariah B et al. Importance of theMini-Mental Status Examination in the treatment of patientswith brain metastases: a report from the RadiationTherapy Oncology Group protocol. International Journalof Radiation Oncology, Biology, Physics 2000; 48: 59–64.

4. Meyers CA, Smith JA, Bezjak A. Neurocognitive functionand progression in patients with brain metastases treatedwith whole brain radiation and motexafin gadolinium:results of a randomized phase III trial. Journal of ClinicalOncology 2004; 22: 157–165.

5. Ruda` R, Borgognone M, Benech F, et al. Brain metastasesfrom unknown primary tumor. Journal of Neurology2001; 248: 394–398.

6. Brainin M, Barnes M, Baron JC, et al. Guidance for thepreparation of neurological management guidelines byEFNS scientific task forces – revised recommendations2004. European Journal of Neurology 2004; 11: 577–581.

7. Schellinger PD, Meinck HM, Thron A. Diagnostic accuracyof MRI compared to CT in patients with brainmetastases. Journal of Neuro-Oncology 1999; 44: 275–281.

8. Sze G, Johnson C, Kawamura Y, et al. Comparison ofsingle- and triple-dose contrast material in the MRscreening of brain metastases. American Journal of Neuroradiology1998; 19: 821–828.

9. Desprechins B, Stadnik T, Koerts G, et al. Use of diffusion-weighted MR imaging in the differential diagnosisbetween intracerebral necrotic tumors and cerebralabscesses. American Journal of Neuroradiology 1999; 20:1252–1257.

10. Hartmann M, Jansen O, Heiland S, et al. Restricted diffusionwithin ring enhancement is not pathognomonic forbrain abscess. American Journal of Neuroradiology 2001;22: 1738–1742.

11. Van de Pol M, van Aalst VC, Wilmink JT et al. Brainmetastases from an unknown primary tumor: whichdiagnostic procedures are indicated? Journal of Neurology,Neurosurgery and Psychiatry 1996; 61: 321–323.

12. Klee B, Law I, Hoigaard L, Kosteljanetz M. Detection ofunknown primary tumours in patients with cerebral metastases using whole-body 18F fluorodeoxyglucosepositron emission tomography. European Journal of

Neurology 2002; 9: 657–662.

13. Vecht CJ, Hovestadt A, Verbiest HB, et al. Dose-effectrelationship of dexamethasone on Karnofsky performancein metastatic brain tumors: a randomized study ofdoses of 4, 8, and 16 mg per day. Neurology 1994; 44: 675–680.

14. Cairncross JG, Posner JB. The management of brainmetastases. In: Walker MD, ed. Oncology of the NervousSystem. Boston, MA: Martinus Nijhoff, 1983: 342–377.

15. Glantz MJ, Cole BF, Forsyth PA et al. Practice parameter:anticonvulsant prophylaxis in patients with newlydiagnosed brain tumors. Report of the Quality StandardsSubcommittee of the American Academy of Neurology.

Neurology 2000; 54: 1886–1893.

16. Kuijlen JM, Teernstra OP, Kessels AG, et al. Effectivenessof antiepileptic prophylaxis used with supratentorialcraniotomies: a meta-analysis. Seizure 1996; 5: 291–298.

17. Gould MK, Dembitzer AD, Doyle RL, et al. Lowmolecular-weight heparins compared with unfractionatedheparin for treatment of acute deep venous thrombosis. Ameta-analysis of randomized, controlled trials. Annals ofInternal Medicine 1999; 130: 800–809.

18. Lee AY, Levine MN, Baker RI, et al. Low-molecularweightheparin versus coumarin for the prevention ofrecurrent venous thromboembolism in cancer. New EnglandJournal of Medicine 2003; 349: 146–153.

19. Patchell RA, Tibbs PA, Walsh JW, et al. A randomizedtrial of surgery in the treatment of single metastases to thebrain. New England Journal of Medicine 1990; 322: 494–500.

20. Vecht CJ, Haaxma-Reiche H, Noordijk EM, et al.Treatment of single brain metastasis: radiotherapy aloneor combined with neurosurgery? Annals of Neurology1993; 33: 583–590.

21. Mintz AH, Kestle J, Rathbone MP, et al. A randomizedtrial to assess the efficacy of surgery in addition toradiotherapy in patients with a single cerebral metastasis.Cancer 1996; 78: 1470–1476.

22. Black PM, Johnson MD. Surgical resection for patientswith solid brain metastases: current status. Journal ofNeuro-Oncology 2004; 69: 119–124.

23. Kelly K, Bunn PA. It is time to reevaluate our approachto the treatment of brain metastases in patients with nonsmallcell lung cancer? Lung Cancer 1998; 20: 85–91.

24. Warnick RE, Darakchiev BJ, Breneman JC. Stereotacticradiosurgery for patients with solid brain metastases:current status. Journal of Neuro-Oncology 2004; 69: 125–137.

25. Soffietti R, Costanza A, Laguzzi E, et al. Radiotherapyand chemotherapy of brain metastases. Journal of Neuro-Oncology 2005; 75: 1–12.

26. Sneed PK, Suh JH, Goetsch SJ, et al. A multi-institutionalreview of radiosurgery alone vs. radiosurgery withwhole brain radiotherapy as the initial management ofbrain metastases. International Journal of RadiationOncology, Biology, Physics 2002; 53: 519–526.

27. Andrews DW, Scott CB, Sperduto PW, et al. Whole brainradiation therapy with or without stereotactic radiosurgeryboost for patients with one to three brain metastases:phase III results of the RTOG randomised trial. Lancet2004; 363: 1665–1672.

28. Shaw E, Scott C, Souhami L, et al. Single dose radiosurgicaltreatment of recurrent previously irradiated primarybrain tumors and brain metastases: final report ofRTOG protocol 90–05. International Journal of RadiationOncology, Biology, Physics 2000; 47: 291–298.

29. Gelblum DY, Lee H, Bilsky M, Pinola C, Longford S,Wallner K. Radiographic findings and morbidity in patientstreated with stereotactic radiosurgery. International

680 R. Soffietti et al._ 2006 EFNS European Journal of Neurology 13, 674–681

Journal of Radiation Oncology, Biology, Physics 1998; 42:391–395.

30. Chao ST, Suh JH, Raja S, et al. The sensitivity and specificityof FDG PET in distinguishing recurrent braintumor from radionecrosis in patients treated with stereotacticradiosurgery. International Journal of Cancer 2001;96: 191–197.

31. Rock JP, Scarpace L, Hearshen D, et al. Associationsamong magnetic resonance spectroscopy, apparent diffusioncoefficients, and image-guided histopatology withspecial attention to radiation necrosis. Neurosurgery 2004;

54: 1111–1117.

32. Patchell RA, Tibbs PA, Regine WF, et al. Postoperativeradiotherapy in the treatment of single brain metastases tothe brain. The Journal of the American Medical Association1998; 280: 1485–1489.

33. Pirzkall A, Debus J, Lohr F, et al. Radiosurgery alone orin combination with whole-brain radiotherapy for brainmetastases. Journal of Clinical Oncology 1998; 16: 3563–3569.

34. De Angelis LM, Delattre JY, Posner JB. Radiation-induceddementia in patients cured of brain metastases.Neurology 1989; 39: 789–796.

35. Borgelt BB, Gelber RD, Kramer S, et al. The palliation ofbrain metastases: final results of the first two studies bythe Radiation Therapy Oncology Group. InternationalJournal of Radiation Oncology, Biology, Physics 1980; 6:1–9.

36. Hoskin PJ, Brada M. Radiotherapy for brain metastases.Clinical Oncology 2001; 13: 91–94.

37. Metha M, Rodrigus P, Terhaard C, et al. Survival andneurologic outcomes in a randomized trial of motexafin–gadolinium and whole-brain radiation therapy in brainmetastases. Journal of Clinical Oncology 2003; 21: 2529–2536.

38. Shaw E, Scott C, Suh J et al. RSR 13 plus cranial radiationtherapy in patients with brain metastases: comparisonwith the Radiation Therapy Oncology Grouprecursive partitioning analysis brain metastases database.Journal of Clinical Oncology 2003; 21: 2364–2371.

39. Pollock BE, Brown PD, Foote RL et al. Properly selectedpatients with multiple brain metastases may benefit fromaggressive treatment of their intracranial disease. Journalof Neuro-Oncology 2003; 61: 73–80.

40. Robinet G, Thomas P, Breton JL, et al. Results of a phaseIII study of early versus delayed whole brain radiotherapywith concurrent cisplatin and vinorelbine combination ininoperable brain metastases of non-small cell lung cancer:Groupe Francais de Pneumocancerologie (GFPC) protocol95–1. Annals of Oncology 2001; 12: 59–67.

41. Antonadou D, Paraskevaidis M, Sarris G et al. Phase 2randomized trial of temozolomide and concurrent radiotherapyin patients with brain metastases. Journal ofClinical Oncology 2002; 20: 3644–3650.

42. Verger E, Gil M, Yaya R et al. Temozolomide and concomitantwhole brain radiotherapy in patients with brainmetastases: a phase 2 trial. International Journal of RadiationOncology, Biology, Physics 2005; 61: 185–191.

43. Rogers LR, Rock JR, Sills A et al. Final results of a phaseII study of resection and gliasite brachytherapy for asingle brain metastasis. Neuro-Oncology 2004; 6: 363.

44. Ceresoli G, Cappuzzo F, Gregorc V et al. Gefitinib inpatients with brain metastases from non-small cell lung cancer: a prospective trial. Annals of Oncology 2004; 15:1042–1047.

 


eMedic.ro     |     laAnunt.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro     |     la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro     |     la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro     |     la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro     |     la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro     |     la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro     |     la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro     |     la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2013