LaMedic.ro      


Fondat 2006     |                     Site dedicat informarii medicale.                   |     


   Acasă  |  Semne/Simptome Boli  |  Unitati medicale  |  Medicamente  |  Articole  |  Legislaţie  |  Links  |  Analize medicale  |  Forum  Mall Anunturi  Contact

Insuficienta cardiaca (IC)

SNSPMS

 

Ce este insuficienta cardiaca (IC)?

IC este o afectiune în care inima este incapabila atât sa pompeze sângele spre organe si tesuturi, astfel încât acestea primesc o cantitate mai mica de oxigen si produse nutritive din sânge, cât si sa primeasca sângele de la organe. În consecinta, tesuturile primesc mai putin sânge ca urmare a incapacitatii inimii de a pompa, iar pe de alta parte sângele stagneaza si se acumuleaza în organe, ca urmare a incapacitatii inimii de a-l primi.

IC poate avea mai multe cauze (boli) care o pot determina. Cele mai frecvente sunt:

. Cardiopatia ischemica se manifesta când apar îngustari (stenoze) la nivelul arterelor care iriga inima. În consecinta, inima va fi mai prost irigata, fapt ce îi va afecta functia de pompa.

. Infarctul miocardic acut (IMA) reprezinta distrugerea unei anumite parti din muschiul cardiac, ca urmare a astuparii arterei ce asigura hranirea acelui teritoriu. În mod evident, pierderea unei parti din muschiul cardiac afecteaza functia inimii.

. Hipertensiunea arteriala (HTA) determina cresterea presiunii sângelui în vase si, ca atare, inima trebuie sa depuna un efort suplimentar pentru a putea pompa sângele.

. Bolile valvelor cardiace fac ca inima sa depuna un efort mai mare ca sa împinga sângele printr-un orificiu îngustat (valva nedeschizându-se), sau sa pompeze sânge atât în vase cât si înapoi în camerele cardiace (valva neînchizându-se).

. Cardiomiopatiile sunt boli specifice ale muschiului cardiac. Fibra musculara cardiaca nu se poate contracta, si în consecinta apare IC.

. Bolile congenitale cardiace sunt boli ce apar de la nastere. Pot aparea gauri la nivelul peretilor ce separa camerele cardiace, dezvoltarea insuficienta a unor camere cardiace, afectari ale valvelor cardiace si ale vaselor mari, toate acestea determinând tulburari majore, ale functiei inimii.

Întrebati medicul care este cauza IC în cazul dumneavoastra.

Cum se manifesta IC?

Pacientii cu IC descriu frecvent aparitia simptomelor. Acestea difera în functie de severitatea bolii si variaza de la pacient la pacient. Trebuie amintit ca aceste simptome nu sunt specifice IC, putând fi întâlnite si în alte boli.

Simptomele cel mai frecvent întâlnite sunt:

. Oboseala sau scaderea capacitatii de a face efort.

. Dispneea (senzatia de sufocare sau de respiratie grea). Poate aparea si ortopneea (nevoia de a respira doar stând în sezut) sau sufocarea în timpul noptii.

. Tusea, de obicei seaca si, în special, la efort sau noaptea.

. Edeme (umflarea picioarelor ca urmare a retinerii de lichide în organism); acestea se asociaza de obicei cu cresterea în greutate.

Ori de câte ori aveti unul sau mai multe dintre aceste simptome, prezentati-va cât mai repede la medicul dumneavoastra.

Pentru evaluarea severitatii clinice a IC, medicii folosesc o clasificare bazata pe relatia dintre aparitia simptomelor si gradul de efort (numita clasificarea NYHA, „New York Heart Association”, deoarece a fost conceputa de catre cercetatorii americani). Aceasta este o clasificare simpla si foarte utila.

Sunt 4 clase de severitate:

• NYHA I: fara simptome (oboseala sau sufocare);

• NYHA II: fara simptome la repaus, dar apar simptome când faceti o activitate fizica moderata;

• NYHA III: fara simptome la repaus, dar apar simptome când faceti o activitate fizica usoara (îmbracat, spalat, mers, etc.);

• NYHA IV: simptomele sunt prezente si în repaus.

IC poate fi agravata ca urmare a mai multor factori. Acestia se nu mesc factori agravanti sau precipitanti ai IC. Cei mai frecvent întâlniti sunt:

- nerespectarea regimului de viata;

- nerespectarea tratamentului;

- aparitia unei infectii pulmonare;

- lipsa de control a cauzelor IC (mentionate mai devreme).

Întrebati-va medicul care sunt factorii care pot agrava evolutia IC în cazul dumneavoastra. Întrebati cum puteti preveni sau controla acesti factori.

Cum se diagnosticheaza IC?

Diagnosticul de IC se face de catre medic pe baza examenelor clinice si a testelor medicale. Medicul va încerca sa afle prin anamneza (discutia cu dumneavoastra) care sunt simptomele, de când au aparut, în ce conditii apar, ce alte boli mai aveti, factorii care v-au agravat boala. Urmeaza apoi examenul fizic, prin care medicul

încearca sa identifice prezenta semnelor clinice de IC. Astfel, medicul

poate identifica marirea inimii prin percutia toracelui, poate observa edemele, poate palpa un ficat de dimensiuni crescute (hepatomegalia), poate observa dilatarea venelor jugulare (venele

de la nivelul gâtului). Cu ajutorul stetoscopului poate asculta ritmul cardiac accelerat (tahicardia) si prezenta de sufluri sau zgomote cardiace anormale, precum si aparitia de zgomote anormale (raluri) la nivelul plamânilor. Pe baza anamnezei si a examenului fizic medicul identifica semnele de IC, evalueaza severitatea lor, si stabi leste planul investigatiilor ulterioare.

Rolul testelor medicale este a preciza diagnosticul de IC, severitatea

IC, eficacitatea si posibilele reactii adverse ale tratamentului. Testele medicale uzuale pe care medicul dumneavoastra s-ar putea sa va solicite sa le faceti sunt:

1. Teste de sânge uzuale

Acestea includ dozarea hemoglobinei (anemia poate agrava IC); numararea si formula leucocitara (infectia poate agrava IC); probele renale - uree, creatinina (afectarea functiei renale poate apa rea în stadiile avansate ale IC, poate limita administrarea anumi tor medicamente, sau poate fi consecinta administrarii unor medica men te);

iono grama - sodiu, potasiu, calciu, magneziu (aceste mine rale se

pot pierde prin urina ca urmare a administrarii de diuretice); dozarea

glice miei; dozarea lipidelor plasmatice. Recolta rea probelor de sânge se face în mod obisnuit dimineata. Este necesar sa nu mân cati

în dimineata respectiva. Nefiind influentata de recoltarea probelor de sânge, medicatia o puteti lua la orele stabilite.

Între bati medicul dumneavoastra ce analize trebuie sa faceti si la ce interval. Întrebati unde puteti face aceste analize. Pastrati rezultatele analizelor si prezentati-va cu acestea la fiecare vizita medicala.

2. Electrocardiograma (ECG)

Este o analiza obligatorie si ofera date importante privind cresteri sau scaderi ale ritmului cardiac, prezenta blocajelor impulsului electric, marimea inimii, prezenta

ischemiei cardiace sau a unui infarct miocardic etc.

Pastrati electrocardiogramele si prezentati-va de fiecare data cu ele la medic.  chiar si a unor mici variatii ale aces tora ajuta foarte mult medicul în a întelege si trata boala dumnea voastra.

3. Radiografia cord-pulmon

Vizualizeaza cu ajutorul radia tiilor X cordul (inima), vasele mari (aorta si artera pulmonara) si plamânii. Pentru a obtine radiografia cord-pulmon este necesara expunerea la radiatii X. În

general, nivelul radiatiilor este

mic, dar trebuie evitata expu nerea

prea des la radiatii prin repetarea frecventa a radiografiilor.

Ra dio grafia da infor matii cu privire la marimea inimii, a vaselor mari si ofera date impor tante în ceea ce priveste starea plamânilor.

4. Ecocardiografia

Este o analiza importanta pentru pacientii cu IC. Ea contribuie la diagnosticul de IC, oferind date anatomice si functionale ale inimii, cum ar fi functionarea valvelor cardiace, contractia inimii, marirea camerelor inimii, îngro- sarea peretilor cardiaci, prezenta

lichidului în jurul inimii, aspectul

arterelor mari etc. Aceasta analiza este total neinvaziva si se bazeaza pe diagnosticul cu ultrasunete.

Discutati cu medicul dumneavoastra rezultatul ecocardiografiei.

Întrebati-l la ce interval de timp trebuie repetata.

5. Testul de mers timp de 6 minute

Este un test simplu care masoara distanta parcursa de un pacient în 6 minute. Are valoare pentru a evalua severitatea IC si raspunsul la tratament.

6. Testul de efort

Presupune înregistrarea continua a ECG, a ritmului cardiac si a tensiunii arteriale în timp ce faceti un efort standardizat, pe bicicleta sau pe un covor rulant. În timpul efortului inima consuma mai mult sânge oferit prin arterele coronare. Daca arterele coronare

au stenoze (îngustari) pe traiectul lor, acestea nu pot sa ofere un flux de sânge mai mare necesar unei inimi la efort. Acest lucru e

observat pe ECG unde apar modificari. Este un test foarte util la

pacientii cu cardiopatie ischemica. Ofera în acelasi timp informatii importante legate de capacitatea de efort a dumneavoastra.

7. Tomografia computerizata (TC)

Este o tehnica radiologica (se bazeaza pe expunerea la radiatii), fiind necesara uneori si administrarea unei substante injectabile (substanta de contrast).

Poate fi utila pentru depistarea unor cauze ale IC. Recent, prin aplicarea unui protocol special (numita „TC cu sectiuni multiple“), TC poate vizualiza arterele coronare.

8. Coronarografia

Este o analiza invaziva (realizata de obicei prin punctionarea arterei femurale – artera principala de la baza membrului inferior) care permite vizualizarea arterelor care iriga inima (arterele coronare).

Coronarografia se poate completa cu angioplastie, adica cu dilatarea prin umflarea unui balon

la nivelul leziunii care îngusteaza vasul, urmata de implan -

ta rea unui tub metalic care sa

men tina vasul deschis (nu mit

stent). Uneori, vasele sunt afectate în mai multe locuri si/sau sever îngustate nefiind po si bi la interven

tia de dilatare. În aceste conditii, este posibil sa vi se propuna interventia chirur gicala, de bypass aorto-coronarian.

Întrebati-va medicul daca apreciaza ca aceasta analiza ar putea fi utila pentru dumneavoastra. Desi riscurile acestei proceduri sunt în general mici, întrebati-va medicul despre acestea.

Cum se trateaza IC?

La ora actuala nu exista un tratament care sa vindece definitiv IC, dar exista medicamente, dispozitive speciale si proceduri chirurgicale care prelungesc în mod real viata pacientilor cu IC si cresc calitatea vietii acestora.

1. Regimul de viata

Este foarte important, contribuind la prevenirea agravarilor si la cresterea calitatii vietii pacientilor cu IC.

Fumatul trebuie interzis cu desavârsire.

Dieta trebuie sa fie una echilibrata, din care sa nu lipseasca fructele si legumele proaspete si pestele. Câteva sfaturi sunt importante:

- Evitati mesele abundente; este de preferat sa aveti 4-5 mese pe zi decât una singura.

- Evitati sa va îngrasati; surplusul de kilograme este un efort suplimentar pentru inima dumneavoastra.

- Evitati alimentele care contin multa sare; sarea în exces retine apa în tesuturi si agraveaza IC. Aportul de sare zilnic nu trebuie sa depaseasca 3 g. Cititi etichetele fiecarui produs alimentar pentru a vedea concentratia de sare. Evitati alimentele conservate si mezelurile, care contin multa sare.

- Evitati mâncarurile prajite sau cele cu un continut ridicat în colesterol.

- Consumul zilnic de lichide este obligatoriu pentru pacientii cu IC. Lipsa consumului de lichide este la fel de daunatoare ca si excesul de lichide. La temperaturi normale, ratia zilnica este de aproximativ 1,5-2 litri pe zi.

- Daca sunteti pe tratament diuretic, retineti ca acesta duce la eliminarea urinara de potasiu si magneziu; în consecinta, consumati alimente care contin aceste substante (peste, cartofi, banane, portocale, mere, prune).

- Alcoolul trebuie consumat cu moderatie si prudenta deoarece este un factor care poate agrava IC; consumul zilnic de alcool nu trebuie sa depaseasca 100-125 ml vin pe zi sau o bere.

Efortul usor, practicat zilnic, îmbunatateste activitatea cardiovasculara si face ca simptomele (sufocarea, oboseala) sa nu mai fie atât de dese. Mersul grabit este unul din cele mai bune tipuri de efort pentru sistemul cardiovascular. Sunt câteva mici reguli pe care le recomandam: evitati temperaturile extreme (canicula, gerul, vântul), asteptati 1-2 ore dupa mese, nu începeti brusc (faceti o scurta perioada de încalzire cu eforturi foarte mici), nu terminati brusc (scadeti usor intensitatea efortului înainte de a va opri).

IC nu este o boala în care trebuie sa stati la pat. Numai în decompensarile severe ale IC este recomandat repausul la pat. Cereti sfatul medicului cu privire la programul si tipul de efort.

Pacientii cu IC pot avea o viata sexuala normala. Nu evitati sa întrebati medicul despre continuarea activitatii sexuale.

Situatiile speciale în care va puteti afla si în care trebuie sa stiti cum sa procedati sunt:

. Zborul cu avionul: discutati cu medicul daca va este permis zborul. Pe parcursul zborului consumati lichide suficiente, dar nu bauturi alcoolice. Daca zborul e lung, e bine sa va miscati, pentru a evita formarea edemelor. Evitati sa stati în aceeasi pozitie pe o durata lunga. În cazul în care aveti risc de formare a cheagurilor de sânge, discutati cu medicul oportunitatea de a face înaintea zborului un medicament anticoagulant injectabil.

. Condusul masinii: este, în general, permis, dar întodeauna consultati-va medicul. Pacientii cu tulburari ale ritmului cardiac necon trolate, cei cu simptome severe de IC sau cei care au avut sincope (pierderea constientei) nu au voie sa conduca masina, putând pune în pe ricol viata lor si a celor din jur.

. Vaccinarea: este o masura eficienta pentru prevenirea infectiilor respiratorii care pot agrava IC. Vaccinarea antigripala este recomandata anual pacientilor cu IC, mai ales daca sunt vârstnici sau au decompensari frecvente.

2. Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos al IC este obligatoriu. Progresele facute de medicina în acest domeniu sunt impresionante.

În mod obisnuit, tratamentul bolii dumneavoastra se face cu mai multe medicamente. Medicamentele trebuie luate zilnic.

Nu luati o doza dubla daca uitati sa luati o doza.

Faceti o schema cu orarul administrarii medicamentelor. Luati schema cu medicamentele la fiecare vizita medicala.

Ce ar trebui sa stiti despre medicamentele pe care le luati:

- Care sunt efectele lor?

- Care sunt reactiile adverse si ce trebuie facut când apar?

- Cum se administreaza medicamentele, de câte ori pe zi, precum si relatia cu mesele?

- Când trebuie sa va prezentati la medic pentru analize sau pentru schimbarea medicatiei?

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) scad mortalitatea, scad nevoia de spitalizare (datorata agravarilor IC) si îmbunatatesc calitatea vietii pacientilor cu IC. Medicatia cu IECA se initiaza cu doze mici, ulterior acestea fiind crescute. IECA pot avea reactii adverse. Astfel, pot aparea ameteli datorate scaderii tensiunii arteriale. Pentru a preveni acest lucru trebuie sa fiti hidratat corect, sa nu va ridicati brusc în picioare în primele minute de la administrarea IECA, sau puteti lua prima doza chiar înainte de culcare. O alta reactie adversa este tusea seaca. Atunci când apare anuntati medicul, uneori fiind necesara înlocuirea IECA cu o alta medicatie (sartani). Foarte rar, IECA pot da modificari ale gustului, mirosului si extrem de rar o forma severa de roseata însotita de umflarea fetei, buzelor si gâtului. Prezentati-va de urgenta la medic când aceasta apare!Exista mai multe preparate (în ordine alfabetica): Benazepril, Captopril, Enalapril, Fosinopril, Lisinopril, Perindopril, Ramipril, Trandolapril.

Blocantii receptorilor de angiotensina (sartani) au efecte similare cu cele ale IECA. Se utilizeaza de obicei în locul IECA, atunci când apar reactii adverse la acestia. Medicamentele din aceasta clasa utilizate în tara noastra sunt (în ordine alfabetica): Candesartan, Irbesartan, Losartan, Telmisartan, Valsartan.

Antagonistii de aldosteron (AA) împiedica retinerea de sare de catre rinichi (retentie de sare care contribuie la aparitia edemelor si a congestiei pulmonare). În plus, au efecte benefice la nivelul inimii. Aceste efecte sunt asociate cu scaderea mortalitatii. Ca reactii adverse, AA pot creste nivelul potasiului în sânge si pot determina ginecomastie (umflare si dureri la nivelul mameloanelor).

Exista doua preparate utilizate în tara noastra: Spironolactona si Eple renona.

Betablocante (BB) protejeaza cordul de efectele nocive ale excesului de adrenalina si noradrenalina, facând ca inima sa bata mai încet si mai lent, conservând rezervele de energie. BB sunt o medicatie asociata cu o scadere importanta a mortalitatii pacientilor cu IC. Uneori, mai ales la începutul tratamentului, terapia cu BB poate duce la agravarea simptomelor de IC. Ca urmare, terapia cu BB se initiaza cu doze mici ce vor fi crescute progresiv. Reactiile adverse ale BB sunt: scaderea frecventei cardiace, racirea mâinilor si picioarelor, oboseala, agravarea crizelor de astm si tulburari de dinamica sexuala. BB utilizate pentru tratamentul IC sunt (în ordine alfabetica): Bisoprolol, Carvedilol, Metoprolol, Nebivolol.

Nu întrerupeti medicatia cu BB, decât la recomandarea medicului cardiolog. Întreruperea brusca a BB poate agrava sever starea clinica.

Digoxina îmbunatateste starea clinica a pacientilor cu IC. Este utila în special la pacientii în fibrilatie atriala, unde scade ritmul rapid al inimii, permitând acesteia sa se umple si sa se goleasca mai usor.

Poate avea reactii adverse severe (intoxicatia digitalica), primele semne ale acesteia fiind cele digestive: greata, scaderea poftei de mâncare, varsaturi. De asemenea, pot aparea vederea în galben, cefalee, scaderea ritmului cardiac sau palpitatii. Modul de administrare al digoxinului este stabilit numai de medic. Aparitia semnelor de intoxicatie digitalica va poate pune viata în pericol, de aceea prezentati-va de urgenta la medic.

Diureticele ajuta la eliminarea surplusului de apa din vase si tesuturi, scazând edemele si excesul de apa din alte organe (plamâni, ficat, etc). Tratamentul diuretic face ca inima sa functioneze în conditii mai bune, împiedicând supraîncarcarea inimii prin excesul de lichide.

Efectele diureticelor apar dupa prima zi de utilizare si se manifesta în primul rând prin scaderea greutatii corporale. De aceea este util sa va cântariti zilnic. În acest fel puteti aprecia daca ati pierdut lichide ca urmare a diureticelor. Cele mai multe din reactiile adverse sunt datorate pierderii potasiului prin urina: crampe musculare, parestezii, palpitatii. Alimentele ce contin potasiu sau asocierea de Spironolactona previn aparitia acestor efecte. Diureticul cel mai frecvent utilizat în tratamentul IC este Furosemidul.

Anticoagulantele sunt medicamente care împiedica formarea cheagurilor de sânge în interiorul inimii sau în vasele de sânge.

Insuficienta cardiaca este asociata cu un risc crescut în formarea acestor cheaguri, în special daca este asociata cu fibrilatia atriala.

Nivelul anticoagularii se verifica obligatoriu printr-o analiza numita INR.

Administrarea anticoagulantelor fara determinarea periodica a INR va poate pune viata în pericol.

În România, medicamentul anticoagulant utilizat pentru adminis trarea orala este acenocumarolul (Sintrom sau Trombostop). Reactia adversa cea mai frecventa a anticoagulantelor este hemoragia.

În cazul aparitiei reactiilor hemoragice, prezentati-va de urgenta la medic. Întreruperea si reluarea medicatiei anticoagulante se face doar sub supraveghere medicala.

3. Tratamentul cu dispozitive

În anumite situatii, starea clinica si supravietuirea pacientilor cu IC poate fi îmbunatatita de implantarea unor dispozitive electrice.

Numai anumite categorii de pacienti, selectate pe baza unor criterii foarte riguroase, pot beneficia de aceste dispozitive.

Stimulatoarele cardiace sunt utile atunci când ritmul cardiac scade periculos de mult (<30 batai/minut), când apar semne ECG ca impulsul electric care coordoneaza activitatea inimii este blocat, sau când apar semne îngrijoratoare ca sincopa (pierderea constientei) sau ameteli severe.

Anuntati imediat medicul daca ati constatat una din aceste situatii.

Stimulatorul cardiac are dimensiuni mici (de marimea unei cutii de chibrituri) si se implanteaza printr-o mica incizie efectuata în partea superioara a toracelui sub clavicula, sub anestezie locala.

Electrodul care conecteaza cardiostimulatorul cu peretii cardiaci se introduce printr-o vena situata imediat sub clavicula. Contactul electrodului de stimulare cu camerele cardiace se poate modifica în timp si impune verificarea parametrilor aparatului. În plus, bateria are o durata de viata limitata (dar uzual > 7ani) si trebuie verificata periodic.

Este obligatoriu sa va prezentati la medic pentru controlul periodic al parametrilor stimulatorului.ficienta cardiaca 13

Terapia de resincronizarea cardiaca consta în utilizarea unui tip special de stimulator cardiac, care face ca diferitele segmente ale inimii sa se contracte în mod coordonat, în acelasi timp, crescând astfel eficienta muncii inimii. Ea se aplica pacientilor cu forme severe de IC care nu raspund suficient la tratamentul cu medicamente, au o functie cardiaca redusa, si au o întârziere a propagarii impulsului electric (manifestata pe ECG prin aparitia blocului major de ramura stânga). Aceasta terapie scade mortalitatea si îmbunatateste calitatea vietii pacientilor cu IC.

Întrebati-va medicul daca sunteti candidat pentru terapia de resin cronizare cardiaca.

Defibrilatorul implantabil are capacitatea de a sesiza daca apar ritmuri rapide ventriculare (fibrilatie ventriculara si tadicardie ventriculara) care v-ar putea pune viata în pericol. Aceste tulburari de ritm netratate duc în scurt timp la stop cardiac si moarte subita.

De îndata ce depisteaza aceste tulburari de ritm, defibrilatorul implantabil descarca un mic soc electric care opreste tulburarea de ritm (similar cu ceea ce face defibrilatorul extern, numai ca energia eliberata este mult mai mica). Modul de implantare este similar cu cel al stimulatorului cardiac. De precizat ca datorita descarcarii socurilor electrice, viata bateriei este mai scurta si acest lucru trebuie verificat periodic. Descarcarea unui soc electric este resim tita de pacient ca o senzatie neplacuta, si pacientul trebuie avizat.

Întrebati-va medicul daca sunteti candidat pentru utilizarea unui defibrilator implantabil.

Toate aceste dispozitive cardiace pot interfera cu anumite aparate electrice, de aceea:

Atunci când trebuie sa efectuati o investigatie de tipul RMN, anuntati medicul ca sunteti purtatorul unui dispozitiv cardiac.

La aeroport, anuntati personalul de securitate ca aveti un dispozitiv cardiac.

Medicul care v-a implantat dispozitivul electric va va da un carnet cu datele tehnice ale aparatului si parametrii obtinuti la verificarea aparatului. Prezentati carnetul cu datele dispozitivului la fiecare vizita medicala.

4. Chirurgia cardiaca

Poate fi o optiune pentru pacientii cu IC. Indicatia chirurgicala tine cont de beneficiile, dar si de posibilele riscuri. Chirurgia cardiaca presupune toracotomie (deschiderea toracelui), anestezie generala si oprirea temporara a cordului (timp în care fluxul de sânge spre organe este asigurat de un aparat extern ce înlocuieste functia inimii). Chirurgia valvulara presupune înlocuirea valvei care nu functioneaza cu o proteza metalica sau biologica. Chirurgia coronariana restabileste fluxul de sânge la nivelul arterelor îngustate prin realizarea unor “bypass”-uri (acestea sunt vase ce conecteaza aorta cu vasele coronare afectate, scurt-circuitând îngustarile).

Transplantul cardiac presupune scoaterea cordului bolnav si înlocuirea sa cu un cord sanatos, provenind de la un donor (persoana care a murit si a fost de acord în timpul vietii sa doneze organe).

Toate aceste interventii au un grad de risc.

Discutati cu medicul riscul interventiei chirurgicale. Cereti medicului sa va explice clar de ce aveti nevoie de operatie.

E posibil ca medicul sa va spuna ca riscul interventiei chirurgicale este prea mare si beneficiile prea mici în situatia dumneavoastra.

Nu considerati acest lucru o drama. Medicamentele va pot ajuta în controlarea simptomelor.

Când trebuie sa contactati medicul?

În principiu, orice schimbare brusca a starii dumneavoastra de sanatate trebuie raportata rapid medicului. Sunt câteva situatii care ar trebui sa va alarmeze:

- Durerea toracica (orice durere toracica trebuie luata în considerare);

- Accentuarea marcata a oboselii, scaderea capacitatii de efort, agravarea dispneei;

- Pierderea temporara a starii de constienta (sincopa);

- Aparitia de palpitatii;

- Cresterea edemelor;5

- Cresterea în greutate (atunci când depaseste mai mult de 2,5-3 kg într-o saptamâna).

Este bine ca familia sa cunoasca diagnosticul, evolutia, posi bilele complicatii si tratamentul pacientului cu IC. Membrii familiei trebuie sa fie capabili sa observe evolutia clinica a pacientului cu IC. Stilul de viata, dieta, programul de efort, orarul de administrare al medicatiei trebuie planuite împreuna cu familia. Familia trebuie sa asigure sprijinul psihologic necesar pacientului cu IC.

În loc de concluzii

• Insuficienta cardiaca este o boala care va poate influenta viitorul, dar care poate fi, la rândul ei, influentata de dumneavoastra;

• Prezentati-va la medic imediat ce au aparut simptomele legate de boala;

• Recunoasteti simptomele de agravare a bolii si solicitati ambulanta sau prezentati-va la cel mai apropiat spital de urgenta;

• Adaptati-va permanent modul de viata;

• Urmati tratamentul prescris si faceti controale periodice.

Respectând sfaturile date, veti putea tine sub control evolutia bolii si veti putea preveni complicatiile acesteia.

 


eMedic.ro     |     laAnunt.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro     |     la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro     |     la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro     |     la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro     |     la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro     |     la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro     |     la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro     |     la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2013