LaMedic.ro      


Fondat 2006     |                     Site dedicat informarii medicale.                   |     


   Acasă  |  Semne/SimptomeBoli  |  Unitati medicale  |  Medicamente  |  Articole  |  Legislație  |  Links  |  Analize medicale  |  Forum  Magazin Contact

În ultima vreme se discută tot mai mult despre creșterea speranței de viață, despre îmbătrânirea populației, dar parcă ca și cum ar fi o povară. Despre fenomenul îmbătrânirii și ce trebuie făcut ca să ai o bătrânețe independentă și nu dependentă vorbește dr. Luiza Spiru, președinta Fundației Ana Aslan Internațional, într-un interviu acordat Agenției AGERPRES. 

Agerpres

   

AGERPRES: Din cauza conotațiilor negative ale cuvântului, termenul de bărân nu este agreat deloc și preferăm să vorbim despre vârstnic sau senior. De ce?
Dr. Luiza Spiru: Pentru că astfel îi acorzi înțelegerea, dar în primul rând respectul pentru o viață trăită într-un anume fel, pentru că indiferent la ce nivel a trăit-o, în ce coordonate sociale, economice, financiare, de sănătate sau educaționale, are o experiență de viață îndelungată. Când vorbim despre vârstnici, despre asigurarea unui grad sporit de independență pentru cât mai mult timp, la nivel european se are în vedere din ce în ce mai mult crearea unui ambient inteligent pentru vârstnicii care locuiesc acasă, în propriile domicilii, sau, respectiv, crearea de case 'inteligente', în sensul că au facilități care să-i ajute pe cei dezavantajați din punct de vedere cognitiv și/sau fizic.

O altă direcție importantă de cercetare la nivelul Uniunii Europene, pentru care se alocă tot mai multe resurse financiare atât de către Comisia Europeană, cât și de marile companii implicate în domeniul sănătății, este în sfera medicinii prevenției, predicției, adică a dezvoltării de mijloace predictive de diagnostic, respectiv identificarea de biomarkeri, ceea ce ne poate ajuta ca determinând în sângele unui pacient anumiți biomarkeri să știm din timp ce tip de patologie poate să apară în viitorul apropiat al unui pacient. Iar pentru a avea imaginea completă, corectă și individualizată asupra fiecărui pacient acești biomarkeri se vor corobora cu aspectele clinice, datele imagistice și cu cele obținute prin medicina de laborator.

AGERPRES: De ce această abordare?
Dr. Luiza Spiru: Pentru că din ce în ce mai multă lume, tot mai mulți responsabili cu politicile de sănătate, marii jucători din industria medicamentelor, marii jucători din laboratoarele lumii încep să înțeleagă că tot ceea ce noi, ca societate, cheltuim în privința îngrijirii oamenilor după o anume vârstă, care îmbătrânesc prost, cu multiple patologii - implică costuri, cheltuieli tot mai ridicate, care merg spre limita superioară a suportabilității. Iar reducerea acestor cheltuieli nu mai este posibilă prin actuala abordare conceptuală. Paradigma îngrijirilor medicale trebuie schimbată fundamental, iar schimbarea se face în primul rând prin educație și primii care au nevoie de o nouă gândire pentru ca această schimbare să aibă succes sunt furnizorii serviciilor de sănătate, adică medicii împreună cu tot corpul medical.

Educația aceasta implică o abordare integrată. Atunci când vorbești despre vârstnic, trebuie să-l privești în mod integrat, nu poți să-l vezi prin prisma unei singure specialități pentru că fiecare îmbătrânește în mod personal, particular, iar diagnosticul corect de vârstă și îngrijirea trebuie făcute în mod integrat. În viziunea mea, în centrul acestui concept de abordare integrată a vârstnicului stă îmbătrânirea cerebrală, pentru că suntem nu numai ceea ce mâncăm, dar suntem ceea creierul nostru ne spune că suntem.

El, creierul, practic ne pune diagnosticul real de vârstă, pentru că el este cel care înmagazinează toate informațiile legate de îmbătrânirea fiecărui organ și sistem în parte ținând cont de bagajul genetic, adică de ceea ce 'moștenim' pe plan genetic, precum și ținând cont de epigenetică - ceea ce rezultă după ce o multitudine de factori externi interacționează cu noi de-a lungul vieții. Iar azi se știe că bagajul genetic la sfârșitul vieții nu mai seamănă cu cel cu care am pornit în viață.

AGERPRES: Cum se va schimba astăzi actul medical pornind de la aceste noi abordări?
Dr. Luiza Spiru: Se vorbește din ce în ce mai mult despre epigenetică, despre modul în care epigenetica ne aduce informația asupra modului particular în fiecare dintre noi îmbătrânim. Acest lucru va schimba din rădăcini modul în care actul medical este astăzi gândit și serviciile de sănătate vor fi redesenate, regândite în sensul de a face mai mare eforturi pentru prevenție-predicție, pentru a se reduce aceste cheltuieli imense.

AGERPRES: În România cum sunt organizate aceste servicii?
Dr. Luiza Spiru: Și la noi se încearcă a se face ceva. Astfel, implementarea reformei în sănătate prin transformarea unui număr semnificativ de spitale în unități cu caracter rezidențial în care sunt cazați pacienți pe termen lung ar viza acordarea unor servicii de tip social (deoarece o mare parte a pacienților internați în spitalele românești erau de fapt cazuri sociale 'ascunse' sub forma unor pacienți cronici - și recunoașterea situației ajută mai mult decât ignorarea sau ascunderea ei). Totodată se creează condiții și pentru îngrijirea acelor pacienți cu afecțiuni de tip neurodegenerativ (de tipul demențelor) care nu au condiții necesare îngrijirii la domiciliu. Dar chiar și în aceste condiții costurile vor rămâne destul de ridicate.

Noi considerăm că ar fi mult mai util să dezvoltăm un screening populațional de sănătate, deci un screening de prevenție-predicție astfel încât în timp util să știm la ce ne putem aștepta după vârsta de 45-50 de ani, pentru că de obicei când apar manifestări clinice ale acestor tipuri de patologii, de boli cronice, înseamnă că au trecut deja cam zece ani din momentul debutului. Ori dacă avem zece ani în urmă față de momentul debutului, față de momentul în care descoperim boala, înseamnă că în acești zece ani puteau fi făcute cele mai importante lucruri așa încât să nu se ajungă la nivelurile mari de fonduri alocate pentru medicamente, pentru îngrijirile pe termen lung sau pe termen scurt pentru multiple spitalizări pe care acești pacienți le necesită.

Dar aceste lucruri nu se pot face decât cu implicare socială, cu implicare guvernamentală, cu politici de sănătate clare, gândite pe termen mediu și lung. Noi în momentul acesta în România avem câteva centre de diagnostic și tratament, dar din păcate sunt prea puține și în care lucrează doar specialiștii.

Foarte important este rolul medicului de familie care este prima verigă în asistența medicală, de aceea eu susțin și cred foarte mult în nevoia de informare și educare a medicilor de familie în noua paradigmă a abordării medicale integrate. Fiecare specialitate este deosebit de importantă, avându-și rolul și contribuția sa la starea de sănătate a pacienților noștri, dar, din păcate, am uitat să gândim integrat și să vedem pacientul nostru ca pe un tot unitar, nu doar ca pe un organ, un sistem sau doar secvențial.

AGERPRES: Ministerul Sănătății are program de prevenție, dar nu are finanțare.
Dr. Luiza Spiru: Da. În opinia mea această situație se datorează tocmai modului actual de gândire, de abordare a stării de sănătate. Respectiv, costurile cu imagistica sunt percepute ca fiind prea scumpe și prin urmare sunt acoperite doar parțial de asigurările de sănătate. La fel se întâmplă și cu pachetele de investigații de laborator de tip preventiv și predictiv. Totuși pentru a da o perspectivă corectă a situației trebuie spus că acest mod de gândire orientat spre tratament este încă prezent în sistemele de sănătate din state mult mai dezvoltate din UE și restul lumii. Avantajul lor este că au resurse financiare mult mai mari decât noi, dar chiar și acolo presiunea asupra bugetelor dedicate sănătății este în continuă creștere.

Eu încerc și cred că am și reușit un lucru extraordinar de important pentru început, în cadrul specialității noastre: să dezvoltăm șii să implementăm o foaie de observație unică pentru toată țara în materie de ce înseamnă evaluarea pacienților vârstnici, cu descrierea completă a polipatologiei care există, cu folosirea unor scale de evaluare complexe și standardizate. Astfel am reușit să dezvoltăm un limbaj comun, vorbim aceeași limbă în toată țara. Pot să înteleg și eu în sfârșit ce vrea să spună un coleg de-al meu din Alba Iulia, Bistrița sau Cluj când vorbesc despre un pacient de peste 60 de ani atunci când îmi descrie modul în care acest pacient îmbatrânește și cum îl caracterizează.

Pasul următor, pe care am început deja să-l facem, constă în extinderea conceptului de abordare integrată către toate specialitățile care lucrează pe segmentul vârstnic. Deja încercăm acum să facem acest lucru în cadrul unui proiect european - la nivelul mai multor specialități (7-8 într-o primă fază), și anume crearea unui limbaj comun în care nu contează dacă ești geriatru, dacă ești medic specialist, medic de familie, neurochirurg, neurolog psihiatru sau imagist, să știi că dacă consulți, evaluezi sau primești de la un alt coleg o caracterizare a pacientului respectiv, cu un limbaj cuantificabil, atunci tu vei întelege despre ce pacient este vorba, despre ce atribute are acest pacient, despre ce riscuri în a îmbătrâni există în cazul acesta individual.

În încheiere aș vrea să subliniez, cu toți biomarkerii, cu toate investigațiile de laborator și imagistice, dacă nu știm și nu analizăm serios istoricul pesonal al fiecărui om, cu toate experiențele sale de viață, începând din copilărie, cât și în perioada de adolescență și venind până în momentul prezent - nu putem face o predicție corectă. Identificarea factorilor de risc individuali, analiza lor de către un specialist și interpretarea lor corectă în baza a ceea ce ni se spune, dacă avem răgaz să ascultăm, de fapt constituie cheia unui diagnostic corect într-un anume moment al vieții noastre.

 


eMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Iasi.ro     |     la-Oradea.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-SatuMare.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2011