LaMedic.ro      


Fondat 2006     |                     Site dedicat informarii medicale.                   |     


   Acasă  |  Semne/Simptome Boli  |  Unitati medicale  |  Medicamente  |  Articole  |  Legislație  |  Links  |  Analize medicale  |  Forum  Mall Anunturi  Contact

Mutatia factorului V Leiden-detectie si genotipare

Laboratorul Synevo

 

Informații generale și recomandări

Trombofilia reprezintă o condiție ereditară sau dobândită asociată cu o predispoziție individuală față de evenimente trombotice.

Principalele manifestări clinice generate de trombofilie sunt: boala tromboembolică, avorturile recurente de cauză incertă, complicații ale sarcinii (preeclampsie, retard de creștere intrauterină, apoplexia uteroplacentară, moartea fătului în uter, naștere prematură), sindroamele coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic), necroza aseptică de cap femural.

Trombofilia trebuie suspectată în următoarele situații clinice: evenimente trombotice survenite la pacienți tineri (<50 ani), tromboze recurente, antecedente familiale de afecțiuni tromboembolice, complicații multiple ale sarcinii, tromboze venoase în teritorii anatomice “neobișnuite”: vena portă, vene hepatice, mezenterice, cerebrale, etc.

Până la 70% dintre pacienții diagnosticați cu o forma de trombofilie prezintă unul sau mai multe defecte genetice majore. Dintre acestea, factorul V Leiden și mutația G20210A a protrombinei sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din cazurile de trombofilie ereditară. Aceste mutații sunt relativ recent descoperite (din 1994) și au la baza substituții nucleotidice unice, care pot fi detectate în prezent prin tehnici moleculare6.

Factorul V Leiden constituie o variantă anormală a factorului V ce devine rezistent la acțiunea proteinei C activate (APC). Este generat de o mutație punctiformă a genei de pe cromozomul 1q23 care codifică sinteza factorului V, prin substituția guaninei (G) cu adenina (A) în poziția 1691. În produsul proteic, substituția nucleotidică se exprimă prin înlocuirea argininei din poziția 506 cu glutamina (mutația R506Q).

Factorul V astfel modificat este denumit factor Leiden, alterarea constând în modificarea situsului de legare a APC.

Ca urmare a acestei mutații, factorul V Leiden este inactivat de 10 ori mai lent decât cel normal și persistă mai mult timp în circulație, cea ce conduce la o generare crescută de trombină și astfel, la hipercoagulabilitate2;3.

  

Analizele genetice au indicat faptul că această mutație este responsabilă de 85-90% din cazurile de rezistență la APC4.

Mutația este transmisă autozomal co-dominant și este prezentă la aproximativ 3-7% din populația caucaziană, fiind astfel cea mai frecventă cauză de trombofilie ereditară2.

Aceasta mutație a fost confirmată la pacienți cu tromboză venoasă profundă, embolie pulmonară, ocluzia venei centrale a retinei, tromboza sinusurilor cerebrale și tromboza venelor hepatice. Mutația este depistată la 10-20% dintre pacienții aflați la primul episod de tromboză venoasă. De asemenea, 40% din pacienții <50 ani aflați la primul episod de tromboză venoasa și 60% din pacientele gravide cu tromboză venoasă sunt purtători ai acestei mutații.

Riscul de tromboză depinde de statusul homo- sau heterozigot pentru această mutație. Indivizii heterozigoți au un risc de tromboză de 4-8 ori mai mare decât persoanele cu factor V normal, în timp ce homozigoții prezintă un risc de 80-100 ori mai mare5.

Riscul crește exponențial la persoanele care asociază și alți factori de risc trombotic, cum ar fi: coexistența altor defecte genetice (deficit de proteină C, S, antitrombină III, mutația genei protrombinei, mutația genei care codifică metilentetrahidrofolat reductaza -MTHFR- și se asociază hiperhomocisteinemie), consumul de anticoncepționale orale, sarcina5;6.

Astfel, tromboza venoasă profundă și tromboza sinusurilor cerebrale apar mai frecvent la pacientele care iau anticoncepționale orale, gravide sau aflate în perioada postpartum6.

Middendorf și colaboratorii săi au efectuat un studiu (2004) despre rolul factorului Leiden la pacienții cu infarct miocardic. Concluziile studiului au fost că pacienții care prezintă mutația factorului V Leiden au o predispoziție pentru infarctul miocardic iar factorii tradiționali de risc pentru boala coronariană ar avea un rol mai puțin important la acești pacienți2.

În ceea ce privește complicațiile sarcinii, prezența factorului V Leiden, ca și cea a mutațiilor genelor protrombinei și MTHFR, se asociază cu un risc crescut de pierderi recurente de sarcină, în special în trimestrele II și III1.

Screening-ul membrilor asimptomatici în familiile la care s-a depistat mutația nu este recomandat pe scară largă, datorita riscului scăzut de tromboze venoase letale. Cu toate acestea, investigarea poate aduce beneficii în situațiile în care se au în vedere sarcina sau administrarea de contraceptive orale, la persoanele care au antecedente familiale de tromboze venoase recurente apărute la vârste < 50 ani. Persoanele care solicita testarea și cele care obțin un rezultat pozitiv trebuie informate în legătura cu implicațiile diagnosticului și cu semnele sau simptomele care necesită intervenție medicală de urgență2;6.

Testul efectuat în laboratorul Synevo utilizează tehnica real-time PCR pe instrumentul LightCycler pentru detecția și genotiparea mutaței factorului V Leiden, la pacienți cu suspiciune clinică de trombofilie4.

Specimen recoltat – sânge venos4.

Recipient de recoltare – vacutainer ce conține EDTA ca anticoagulant4.

Cantitate recoltat㠖 cât permite vacuumul4.

Cauze de respingere a probei – folosirea heparinei ca anticoagulant4.

Stabilitate probă - 7 zile la 2-8ºC4.

Metodă - Real-time PCR (LightCycler): reacție de polimerizare în lanț cu detecție în timp real a produsului PCR acumulat, prin măsurarea fluorescenței emise; la sfârșitul ciclurilor de amplificare se efectuează genotiparea, prin analiza curbei de topire4.

  

Interpretarea rezultatelor

Pentru un pacient, se raportează unul din cele 3 rezultate posibile:

- genotip sălbatic homozigot (negativ pentru mutația factorului V Leiden);

- genotip heterozigot (conține o alelă sălbatică și una mutantă pentru factorul V);

- genotip mutant homozigot (conține ambele alele mutante)4.

Limite și interferențe

La nivelul genei factorului V, pe lângă mutația factorului V Leiden în poziția 1691, mai sunt posibile alte 3 mutații: 1692, 1689 și 1696. La genotipare, aceste mutații rare vor conduce la un rezultat fals-pozitiv (genotip heterozigot sau mutant homozigot). Deoarece numai mutația factorului V Leiden se asociază cu o rezistență crescută la proteina C activată, toți pacienții care prezintă un rezultat pozitiv la testul PCR vor trebui să efectueze un test funcțional (de coagulare) pentru a evalua rezistența la proteina C activată, în cazul în care acest screening nu s-a efectuat anterior4.

Bibliografie

1. Ann M. Gronowski. Pregnacy Loss. In Handbook of Clinical Laboratory Testing During Pregnancy, Humana Press, Totowa, New Jersey, 2004, 341.

2. Donna M. Shaw. Factor V Leiden: An Overview. In Clin Lab Sci 2006; 19(4): 218.

3. E. Urlețeanu, Ghe. Bacalbașa, I. Urlețeanu. Trombofiliile-implicații obstreticale. În Obstretica nr.5/2006.

4. Laborator Synevo. Referințe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Factor V Leiden Mutation Analysis. www.labcorp.com 2003. Ref Type: Internet Communication

5. Richard D. Press. Clinical Utility of Factor V Leiden (R506Q) testing for diagnosis and management of thromboembolic disorders. In Arch Pathol, nov.2002.

 


eMedic.ro     |     laAnunt.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro     |     la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro     |     la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro     |     la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro     |     la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro     |     la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro     |     la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro     |     la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2013