LaMedic.ro
Fondat
2006 |
Site dedicat informarii medicale.
|
Acasã | Semne/Simptome | Boli | Unitati medicale | Medicamente | Articole | Legislaþie | Links | Analize medicale | Forum | Mall | Anunturi | Contact
ADH (vasopresina)
Synevo
Sinonime - arginin
vasopresina, vasopresina.
Informatii
generale
ADH este un
hormon hipotalamic, secretat la nivelul nucleilor supraoptic si paraventricular
si transportat de a lungul prelungirilor axonale in lobul posterior hipofizar.
Eliberat in sange, actioneaza asupra tubilor colectori determinand cresterea
permeabilitatii pentru apa. Secretia de ADH este declansata de o serie de
stimuli, atat de natura osmotica cat si nonosmotica. Cea mai importanta
modalitate de reglare a secretiei este stimularea osmoreceptorilor din
hipotalamusul anterolateral si a baroreceptorilor din vasele mari de la nivelul
gatului si cordului. Orice modificare in osmolalitate este sesizata de
neuroreceptorii hipotalamici, iar acestia vor stimula neuronii care produc ADH.
Cand osmolalitatea serica creste peste o anumita limita sunt activati
osmoreceptorii, care vor determina o crestere a secretiei de ADH, iar atunci
cand nivelul plasmatic al osmolalitatii este redus, receptorii nu sunt stimulati
si secretia de vasopresina este suprimata. Nivelul de ADH se modifica deci
liniar cu osmolalitatea.
Secretia de
hormon antidiuretic poate fi stimulata si de modificari ale tensiunii arteriale
si ale volemiei, care activeaza receptorii din vasele mari si inima. Reducerea
volumului sangvin cu 15-20% printr-o hemoragie, determina o crestere
semnificativa a nivelului de ADH, producand vasoconstrictie
arteriolara difuza, si deci cresterea tensiunii arteriale. La persoanele
sanatoase, ADH are efect presor minim. Greata si voma sunt alti factori care
stimuleaza secretia de ADH, ambele fiind controlate de regiuni ale creierului
care au conexiuni cu hipotalamusul.
Determinarea
ADH este utila in diferentierea diabetului insipid de cauza centrala (ca urmare
a unui deficit de secretie a hormonului antidiuretic la nivel hipotalamic), de
cel nefrogen (determinat de incapacitatea tubulilor renali de a raspunde la
ADH). Cel mai frecvent diabetul insipid nefrogen apare in afectiunile renale,
dar au mai fost demonstrate si modificari genetice ale receptorilor pentru ADH
si ale canalelor de apa de la nivel renal. Manifestarile clinice ale diabetului
insipid sunt reprezentate de poliurie si polidipsie.
In secretia
inadecvata de ADH (SIADH) eliberarea de ADH este disproportionata, iar
osmolalitatea serica este scazuta3;5;6;7.
Recomandari
pentru determinarea ADH-ului - diagnosticul si monitorizarea diabetului insipid; intoxicatia
psihogena cu apa; sindromul de secretie inadecvata de hormon antidiuretic
(SIADH), inclusiv productia ectopica de arginin vasopresina5.
Pregatirea
pacientului – à jeun; se
evita consumul de alcool, ceai, nicotina sau cafea. Daca este posibil se
intrerupe medicatia cu 48 de ore inainte de recoltare4.
Specimen
recoltat - sange venos4.
Recipient de
recoltare - vacutainer
cu EDTA K3 ce va fi transportat la laborator pe gheata4.
Cantitate
recoltata - cat permite
vacuumul4.
Prelucrare
necesara dupa recoltare – in maxim 30 de minute de la recoltare se separa plasma prin
centrifugare (preferabil in centrifuga cu racire la 2-8°C) 15 minute la 1500 x g
[g = (1118 + 10-8) x (raza in cm) x (rpm)2] si se
transfera intr-un tub ce va ramane inchis ermetic pana in momentul testarii4.
Cauze de
respingere a probei - specimen hemolizat4.
Stabilitate
proba - daca proba nu
se poate lucra imediat, plasma separata si pastrata in tuburi inchise ermetic va
fi congelata la -20 ºC unde este stabila cateva saptamani4.
Metoda - radioimunologica
(RIA)4.
Valori de
referinta - 2 – 8 ng/L4.
Interpretarea
rezultatelor
Fiziologic,
stimularea secretiei de ADH are loc atunci cand osmolalitatea este 280 – 290
mOsm/Kg H2O, nivelul hormonal variind liniar cu modificarile
osmolalitatii. Valori serice ale osmolalitatii ce depasesc 290 mOsm/Kg H2O
determina un nivel maxim de stimulare. Fluctuatii ale secretiei de vasopresina
se inregistreaza, la unele persoane, la variatii ale osmolalitatii de numai 0,5
mOsm/Kg H2O, in timp ce alte persoane nu prezinta modificari ale ADH
decat atunci cand nivelul plasmatic al osmolalitatii variaza cu 5 mOsm/Kg H2O.
Diferentierea
diabetului insipid de cauza centrala de cel nefrogen se poate face prin
determinarea ADH intr-un moment de maxima stimulare a secretiei acestuia. Acest
test poarta denumirea de test de privare de apa, se efectueaza sub supraveghere
medicala si trebuie oprit atunci cand osmolalitatea plasmatica > 295 mOsm/kg H2O
sau pierderea in greutate corporala depaseste 5 %.
La sfarsitul
testului se administreaza ADH exogen si se evalueaza raspunsul raspunsul
antidiuretic astfel:
-Daca ADH este
scazut in prezenta unei osmolalitati serice crescute iar osmolalitatea urinara
creste in mod semnificativ dupa administrarea de ADH exogen, diagnosticul este
de diabet insipid central.
-Daca ADH-ul
stimulat este crescut iar osmolalitatea urinara creste putin sau deloc ca urmare
a administrarii de ADH exogen, pacientul are probabil diabet insipid nefrogen.
-Pot exista
forme mixte de diabet insipid (centrale si periferice incomplete) ce complica
interpretarea rezultatelor.
-Pacientii cu
polidipsie psihogena vor avea, de obicei, un raspuns normal la testul de privare
de apa.
Un nivel
plasmatic crescut de ADH, la un pacient normovolemic si cu hiponatremie, ar
putea fi orientativ pentru SIADH. Confirmarea normovolemiei este importanta la
astfel de pacienti, deoarece un nivel ridicat ADH reprezinta, de asemenea, un
raspuns fiziologic la hipovolemie.
Crizele
epileptice, hemoragiile cerebrale, traumatismele cerebrale, tumorile cerebrale,
neurochirurgia, electrosocurile, medicamentele cu actiune centrala precum si o
varietate de afectiuni care reduc volumul sangvin aparent sau presiunea in
vasele centrale pot avea ca rezultat cresteri inadecvate de ADH. In cazul in
care nici una dintre aceste conditii nu poate fi dovedita, ar trebui suspectata
secretia ectopica de ADH, cea mai frecventa cauza fiind cancerul pulmonar.
Modificari ale
secretiei de ADH se mai pot intalni la femeile gravide in ultimul trimestru de
sarcina, la pacientii carora li s-a administrat hCG si la bolnavii cu
chist hidatic3;5;6;7.
Principalele
variatii ale nivelului ADH sunt mentionate in tabelul de mai jos:
Cresteri |
Scaderi |
·
SIADH;
·
Productie ectopica de ADH;
·
Diabet insipid nefrogen;
·
Porfiria acuta intermitenta;
·
Sindrom Guillain Barré;
·
Tumori cerebrale;
·
Neurochirurgie;
·
Hemoragie subarahnoidiana;
·
Tromboza de sinus cavernos;
·
Scleroza multipla;
·
Hipoxie neonatala;
·
Boli pulmonare (tuberculoza)2,6. |
● Diabet insipid de cauza
centrala;
● Polidipsia psihogena;
● Sindrom nefrotic2,6.
|
Limite si
interferente
Acest test nu
ar trebui solicitat la pacientii care au primit recent radioizotopi, fie in scop
terapeutic, fie diagnostic, din cauza potentialelor interferente. Nu poate fi
recomandata o perioada de timp inainte de recoltare, deoarece aceasta depinde de
tipul, doza, precum si de clearance-ul izotopilor administrati, care sunt
specifice fiecarui pacient in parte.
Valorile serice
de ADH obtinute in urma testului de privare de apa pot fi dificil de interpretat
din cauza existentei mai multor variabile nestandardizate in acest test7.
• Medicamente
Cresteri: clortalidona,
cisplatin, eter, furosemid, hidroclorotiazida, litiu, meticlotiazida,
politiazide.
Scaderi: – clorpromazina,
clonidina, guanfacin1.
Bibliografie
1. Frances
Fischbach. Effects of the Most Commonly Used Drugs on Frequently Ordered
Laboratory Tests. In A
Manual of
Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed.,
2009, 1225.
2. Frances
Fischbach. Chemistry Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests.
Lippincott Williams &
Wilkins, USA, 8
Ed., 2009, 386-387.
3. Henry’s
Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods by Matthew R. Pincus,
Richard A. McPherson, Saunders 21st Edition, 2007. Evaluation of Renal Function,
water, Electrolytes and Acid-Base Balance, 158-160.
4. Laborator
Synevo. Referinte specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type:
Catalog.
5. Laboratory
Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide.
Antidiuretic Hormone (ADH) Profile. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet
Communication.
6. Lothar Thomas. Osmolality. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 302-306.
eMedic.ro | laAnunt.ro | laExecutareSilita.ro | laHotel.ro | laZiar.ro | la-Facultate.ro | la-Firma.ro | la-Mall.ro | la-Masa.ro | la-Televizor.ro | Spune-ti parerea.ro
la-Romania.ro
|
la-AlbaIulia.ro
|
la-Alexandria.ro
|
la-Arad.ro
|
la-Bacau.ro
|
la-BaiaMare.ro
|
la-Balti.ro
|
la-Barlad.ro
|
la-Bistrita.ro
|
la-Botosani.ro
|
la-Braila.ro
|
la-Brasov.ro
|
la-Bucuresti.ro
|
la-Buzau.ro
|
la-Calarasi.ro
|
la-Chisinau.ro
|
la-ClujNapoca.ro
|
la-Constanta.ro
|
la-Craiova.ro
|
la-Deva.ro
|
la-DrobetaTurnuSeverin.ro
|
la-Focsani.ro
|
la-Galati.ro
|
la-Giurgiu.ro
|
la-Hunedoara.ro
|
la-Iasi.ro
|
la-Medias.ro
|
la-MiercureaCiuc.ro
|
la-Onesti.ro
|
la-Oradea.ro
|
la-PiatraNeamt.ro
|
la-Pitesti.ro
|
la-Ploiesti.ro
|
la-RamnicuSarat.ro
|
la-RamnicuValcea.ro
|
la-Resita.ro
|
la-Roman.ro
|
la-SatuMare.ro
|
la-SfantuGheorghe.ro
|
la-Sibiu.ro
|
la-Slatina.ro
|
la-Slobozia.ro
|
la-Suceava.ro
|
la-Targoviste.ro
|
la-TarguJiu.ro
|
la-TarguMures.ro
|
la-Timisoara.ro
|
la-Tulcea.ro
|
la-Turda.ro
|
la-Vaslui.ro
|
la-Zalau.ro
eSante.ro | Journaux.ro | laTele.ro | Magasins.ro | Medecin.ro | Universites.ro
©2013