LaMedic.ro      


Fondat 2006     |                     Site dedicat informarii medicale.                   |     


   Acasă  |  Semne/Simptome Boli  |  Unitati medicale  |  Medicamente  |  Articole  |  Legislație  |  Links  |  Analize medicale  |  Forum  Mall Anunturi  Contact

Coprocultura

Synevo

 

Sindromul diareic este, ca frecvență, al treilea sindrom sindrom întâlnit în practica medicală.
Deși majoritatea pacienților prezintă o infecție autolimitantă, există și forme severe, caracterizate prin scaune frecvente (3-40/zi), de consistență redusă (uneori apoasă), cu pierderi lichidiene mari, ce pot duce la dezechilibru hidroelectrolitic însoțit de tulburări hemodinamice grave (colaps cardiovascular) cauzatoare de deces.

Etiologie

Parazitară

Giardia lamblia, Cryptosporidium parvum, Entamoeba histolytica1;3

Bacteriană aerobă

- Enterobateriaceae patogene: Salmonella spp., Shigella spp., Escherichia coli enteropatogen, enterotoxigen, enterohemoragic, enteroinvaziv, enteroaderent, enteroagregativ, Yersinia enterocolitica1;3

- Enterobacteriaceae condiționat patogene: Klebsiella spp. (sindromul diareic al noului născut), Serratia marcescens (“sindromul scutecului roșu” – prin colonizare anormală cu această bacterie la nou născuți)

- Vibrio cholerae, Vibrio parahaemoliticus

- Alți bacili Gram negativi: Aeromonas, Alcaligenes, Plesiomonas

- Coci Gram pozitivi: Staphylococcus aureus1;3

Bacteriană anaerobă

Bacillus cereus, Clostridium difficile (enterocolită pseudomembranoasă post antibioterapie), Clostridium perfringens, Clostridium botulinum1;3

Microaerofilă

Campylobacter spp3

Micotică

Candida albicans3

Virală

Norwalk virus, Rotavirus, Adenovirus1;3

Recoltarea și transportul probelor

Prelevarea trebuie făcută cât mai aproape de debutul bolii și înaintea instituirii oricărui tratament antimicrobian.
• Prelevarea din scaun emis spontan – este de preferat și se indică în toate formele de diaree acută când emisia de materii fecale este frecventă.
• Pentru examinări bacteriene și parazitare, prelevarea se face cu “lingurița” coprorecoltorului, vizând porțiunile lichide și, mai ales, cele mucoase și/sau sangvinolente, dacă există. Volumul recoltei trebuie să fie de minim 5 ml sau 3-5 cmdacă scaunul este format3 .
• Pentru izolări sau examene virusologice se prelevă 5-10 cm3 materii fecale sau minim 5 ml dacă scaunul nu este format3 .
• Prelevarea rectal㠖 este recomandată în:
- shigelozele cronice, unde raclarea mucoasei rectale cu sonda ori tamponul oferă șanse mai mari izolării;
- investigarea purtătorilor de Shigella și Salmonella, cu excepția celor de S. Typhi.
Pentru acest tip de prelevare se folosesc sonde Nelaton (nr.14-16) ori tampoane adecvate, astfel: cu tamponul, umectat în soluție salină izotonă (a nu se folosi geluri lubrefiante), se penetrează sfincterul anal prin rotire lentă, introducându-se intrarectal aprox. 15 cm. Se va proceda identic și cu sonda Nelaton, la care se adaptează o seringă (10 ml) cu care se fac 1-2 aspirații. După prelevare, sondele și tampoanele se introduc în recipiente sterile ce conțin mediu de conservare, se etichetează corespunzător și se trimit la laborator.3
Transportul probelor și prelucrarea lor se face în max. 2 h dacă au fost recoltate în recipiente fără mediu de transport, sau pot fi păstrate până la 24 h la temperatura camerei, dacă s-au recoltat în recipiente ce conțin mediu de transport Cary-Blair, ce asigură o bună viabilitate a patogenilor intestinali bacterieni. Excepție de la aceste reguli fac probele recoltate în suspiciunea de infecție cu Shigella spp, bacterie foarte sensibilă, ce necesită însămânțare pe mediile de cultură imediat după prelevare3;4 .
Pentru etiologia virală, probele care nu se prelucrează imediat trebuie păstrate la – 70°C3 .

Izolarea bacteriilor aerobe

• Se însămânțează proba pe două medii de cultură, unul slab selectiv (Mac Conkey) și unul moderat selectiv (ADCL) și se incubează 24 h la 35-37ºC, urmărindu-se culturile la 24 și 48 h pentru apariția coloniilor caracteristice. Pentru genul Vibrio, mediul selectiv recomandat este BSA (agar săruri biliare), iar pentru levuri- mediul Sabouraud cu Cloramfenicol.
• Pentru a crește șansele de izolare, proba este subcultivată pe medii de îmbogățire ce favorizează multiplicarea patogenilor (e.g., bulion selenit acid de sodiu pentru Salmonella spp., apă peptonată alcalină sau bulion cu taurocolat și peptonă la pH=8,0-9,0 pentru Vibrio de unde, după incubare, se pot efectua frotiuri și culturi din partea superioară a mediului). Se incubează 24 h la 35-37°C, apoi se fac treceri pe mediile de cultură.
• Coloniile caracteristice fiecărui gen vor fi repicate în vederea indentificării la nivel de specie si aglutinarii cu seruri specifice

Izolarea levurilor

Microscopia

• pe frotiuri colorate Gram se urmărește prezența levurilor în cantitate mare și predominantă față de flora bacteriană fecaloidă diminuată2.
• este decisivă pentru cultivarea materiilor fecale în vederea izolării și cuantificării levurilor.
Cultivarea pe mediul Sabouraud cu Cloramfenicol, cu urmărire la 48–72 h3.
În vederea stabilirii etiologiei micotice a sindromului diareic se va efectua examenul cantitativ al levurilor, respectiv determinarea numărului de unități formatoare de colonii micotice per g sau ml de materii fecale, semnificativ cantitativ fiind un număr >109UFC/g sau ml materii fecale3 .

Comunicarea și interpretarea rezultatelor

În laboratoarele Synevo, se comunică următorii agenți patogeni enterici:
• Salmonella spp.,

• Shigella spp.,

• E coli (EPEC – numai la copii <2 ani -, EHEC, EIEC),

•Klebsiella spp – la copii până în 2 luni, atunci când pe mediile de cultură creșterea este predominantă,

• Candida albicans.
De asemenea, menționăm că în laboratoarele nostre nu se efectuează culturi pentru virusuri2.

Bibliografie

1. Betty A.Forbes, Daniel F.Sahm, Alice S.Weissfeld. Gastrointestinal tract infections. In Bailey and Scott’s Diagnostic Microbiology. Mosby, USA, 11 ed. 2002; 62, 965-969.
2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref TypeCatalog.
3. Marian Negut. Diagnosticul de laborator in sindromul diareic infectios. In Tratat de Microbiologie Clinica. Dumitru Buiuc, Marian Negut, Editura Medicala, Romania, 1 ed. 1999, 349-386.
4. Richard B.Thomson J, J.Michael Miller. Specimen collection, transport and processing : Bacteriology. In Manual of Clinical Microbiology. Patrick R. Murray et al, ASM PRESS, USA, 8 ed. 2003; 20, 312-313.

 


eMedic.ro     |     laAnunt.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro     |     la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro     |     la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro     |     la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro     |     la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro     |     la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro     |     la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro     |     la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2013