LaMedic.ro      


Fondat 2006     |                     Site dedicat informarii medicale.                   |     


   Acasă  |  Semne/Simptome Boli  |  Unitati medicale  |  Medicamente  |  Articole  |  Legislație  |  Links  |  Analize medicale  |  Forum  Mall Anunturi  Contact

Cultura exsudat faringian

Synevo

 

Tractul respirator superior cuprinde fosele nazale, nazofaringele (cu cavitățile conecte: sinusurile paranazale și urechea medie), orofaringele și laringofaringele. Datorită lipsei barierelor anatomice distincte între segmentele căilor respiratorii superioare, infecția se poate propaga prin continuitate, cu frecvente complicații prin afectarea urechii medii, a laringelui și chiar a căilor respiratorii inferioare.
Faringitele și tonsilitele sunt cele mai frecvente afecțiuni ale tractului respirator superior pentru care pacientul se adresează medicului și implicit laboratorului.
În diagnosticul microbiologic, laboratorul trebuie să aibă în vedere flora bacteriană care există în mod normal în anumite situsuri anatomice. Această floră normală, care se află într-o relație de simbioză cu gazda, joacă un rol important în protecția acesteia față de microorganismele patogene, putând preveni proliferarea și invazia acestora prin diferite mecanisme.1 Etajul supraglotic al tractului respirator găzduiește o floră bacteriană ce cuprinde peste 200 de specii repartizate la nivelul crevaselor gingivale, plăcii dentare, mucoasei jugale și linguale, oro-faringelui, criptelor amigdaliene și nazofaringelui, bacteriile anaerobe dominându-le pe cele aerobe în proporție de 5-10:1.2

Etiologie

Infecțiile virale
• Aproximativ 70% din faringite sunt de etiologie virală: rhinovirusuri, adenovirusuri, virusuri gripale, paragripale, Coxsackie A, virusul Epstein-Barr care determină mononucleoza infecțioasă caracterizată prin angină severă, frecvent ulcerată, adenită cervicală și semne de afectare sistemică.1;2
• Au evoluție auto-limitantă dar, prin lezarea epiteliului respirator și obturarea congestivă a orificiilor sinuzale sau a trompei lui Eustachio, favorizează suprainfecția cu bacterii din microbiota indigenă.

Infecțiile bacteriene
• Cel mai frecvent implicat este Streptococcus pyogenes (Streptococ β hemolitic grup A); imprimă gravitate faringitelor prin complicațiile infecțioase (sinuzite, otite medii, mastoidite, adenite cervicale supurate, abces amigdalian, flegmon amigdalian, celulită difuză a planșeului bucal – angina Ludwig) și post infecțioase (reumatism articular acut, glomerulonefrită acută, cardită reumatismala). Faringitele cu tulpini eritrotoxigene de Streptococcus pyogenes se însoțesc de scarlatină.1;2
• Abcesul periamigdalian apare mai frecvent la copiii peste 5 ani și adulții tineri, putând deveni o infecție gravă prin afectarea țesuturilor adiacente, ca și prin erodarea arterei carotide. Organismele implicate sunt în principal: Streptococcus pyogenes, Arcanobacterium haemolyticum, Staphylococcus aureus, anaerobii (e.g. Fusobacterium spp.și Bacteroides).1;2
• Streptococii β hemolitici grup C și G pot determina faringite a căror evoluție poate fi gravă.
• Arcanobacterium haemolyticum – poate cauza, mai frecvent la adulții tineri, faringită și abces periamigdalian. Faringitele, asemănătoare celor streptococice se însoțesc de erupție scarlatiniformă și/sau adenită cervicală la circa 50% din pacienți. Întrucât face parte din flora comensală, doar creșterea predominantă în placa de izolare are semnificație clinică.2;4
• Chlamydia pneumoniae – cauză frecventă a faringitelor.2
• Mycoplasma pneumoniae – determină până la 10% din faringitele școlarilor.2
• Neisseria gonorrhoeae – faringita gonococică apare după raporturi sexuale aberante și evoluează benign. Investigația de laborator se face doar la cerere expresă. Microscopia nu are valoare datorită numeroaselor neisseriinebpretențioase din microbiota orofaringiană.2
• Corynebacterium diphteriae – determină faringită sau angină pseudomembranoasă gravă, însoțită de toxemie. Complicațiile cele mai de temut sunt cele ce implică sistemul nervos central (e.g. orbire, comă).2
• Asocierea fuso-spirochetozic㠖 infecție mixtă cu bacterii anaerobe (Fusobacterium spp) și spirochete, determină stomatita și angina Vincent. Infecția, relativ rară astăzi, se caracterizează prin leziuni ulcero-necrotice care pot fi acoperite de false membrane. Afectează mai frecvent adulții decât copiii, în special pe cei cu igienă orală deficitară și deficite locale sau sistemice ale apărării antiinfecțioase.1;2
• Haemophilus influenzae (doar serotipul b are implicații în patologie), Streptococcus pneumoniae și Staphylococcus aureus sunt microorganisme care, deși frecvent izolate din exsudatul faringian și secreția nazală, nu au fost confirmate ca fiind implicate în etiologia faringitelor. Statusul de purtător pentru unul dintre aceste microorganisme, ca si pentru Neisseria meningitidis poate avea semnificație clinică pentru anumiți pacienți sau contacții lor.1;2
• Creșterea predominantă și în cantitate mare în cultură a bacililor Gram negativ, a pseudomonadelor și a levurilor (Candida albicans – levură din microbiota orofaringiană) poate avea semnificație clinică la nou născuți, în cazul prematurilor, a pacienților spitalizați pentru boli grave, imunodeprimați sau a celor ce au urmat tratament antimicrobian care a indus disbioze importante.2 De aici importanța stabilirii unei bune comunicări între medicul clinician și medicul de laborator în vederea cunoașterii contextului clinic al pacientului.

Recoltarea și transportul probelor
Exsudatul faringian se prelevă înainte sau după 4 ore de la toaleta cavității bucale sau ingestia de alimente sau lichide.

Tehnică de recoltare
- se așează pacientul pe scaun cu fața spre sursa de lumină, gâtul în ușoară extensie și ceafa sprijinită de spătar;
- se deprimă baza limbii cu apăsătorul și, în timp ce pacientul pronunță vocala “a”, se șterg ferm cu tamponul amigdalele și peretele posterior al faringelui, insistând asupra zonelor inflamate, ulcerate sau cu depozite purulente; dacă există false membrane, acestea se desprind ușor, tamponându-se mucoasa subiacentă; atât la introducerea cât și la scoaterea tamponului, se evită atingerea bazei limbii și a palatului moale.
- se introduce tamponul în tubul protector prevăzut cu mediu de transport (Amies sau Stuart), care se etichetează corespunzător.

Transportul probelor către laborator se face în maximum 2 ore de la prelevare. Deși probele prelevate pe tampoane în tuburi ce conțin mediu de transport pot fi păstrate până la 24 – 48 h, este recomandat ca însămânțările pe mediile de cultură să se facă imediat ce probele ajung la laborator, pentru o mai sigură recuperare a microorganismelor urmărite.

Diagnostic de laborator
• Se însămânțează proba pe agar Columbia cu 5% sânge de berbec.
• Se incubează aerob sau în atmosferă cu CO2 24 h la 37°C, cu prelungire până la 48 h dacă la prima citire a plăcilor nu se observă coloniile caracteristice germenului urmărit.
• Coloniile caracteristice se repică în vederea obținerii culturii pure pentru identificare.
• Examenul microscopic colorat Gram, din probele de exsudat faringian nu este recomandat deoarece nu se poate face o diferențiere între patogenii suspectați și flora normală de la acest nivel. Excepție fac următoarele situații:
a) corelarea rezultatelor microscopiei cu izolarea predominantă și în cantitate mare în cultură a unei specii de Candida (albicans sau tropicalis).2
b) diagnosticul anginei fuso-spirochetozice – examinarea microscopică a frotiului colorat Gram, urmărind prezența bacililor Gram negativi fusiformi și a spirochetelor, în contextul unei reacții inflamatorii.1;2

Criterii pentru efectuarea antibiogramei
Întrucât Streptococul β hemolitic și-a păstrat sensibilitatea naturală la Penicilină, antibiograma se efectuează doar la cererea medicului sau în cazul alergiei la Penicilină.
Dacă în cultură Streptococul β hemolitic se asociază cu Staphylococcus aureus, se va menționa în buletinul de rezultate această asociere, iar tratamentul pentru Streptococ nu se va efectua cu Penicilină,deoarece majoritatea tulpinilor de Stafilococ sunt secretoare de penicilinază.3

Interpretarea rezultatelor
Uzual, în laboratoarele Synevo se comunică:
– Streptococul β hemolitic
– Staphylococcus aureus doar în asociere cu Streptococul β hemolitic
– Arcanobacterium haemolyticum
– Candida spp.3

Bibliografie

1. Betty A. Forbes, Daniel S. Sahm, Alice S. Weissfeld. Upper respiratory tract infections and other infections of the oral cavity and neck . In Diagnostic Microbiology, eleventh ed., 2002, 57: 900–902.
2. Dumitru Buiuc. Diagnosticul de laborator al infecțiilor tractusului respiratir superior și cavităților conecte. Dumitru Buiuc, Marian Neguț . ÎnTratat de Microbiologie Clinică, Edit. Medicală 1999, 12: 214–225.
3. Laborator Synevo. Referințele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog.
4. Olga Mihaela Dorobăț. Bacteriologie Medicală, 2006, 12: 189, 19: 300- 303.
5. Richard B. Thomson, Jr., and J. Michael Miller. Specimen collection, transport and processing: Bacteriology. In:Patrick R. Murray et al. – “Manual of Clinical Microbiology, 8th ed. , 2003 , 20: 318-319.

 


eMedic.ro     |     laAnunt.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro     |     la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro     |     la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro     |     la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro     |     la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro     |     la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro     |     la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro     |     la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2013